A venit nota de plată pentru creșterea pensiilor și salariilor din 2024. Cota TVA standard va crește de la 19% la 21%, iar TVA la alimente va crește de la 9 la 11%. Impactul tuturor măsurilor este evaluat la 1,23% din PIB în 2025 și 3,75% în 2026. Creșterile vor intra în vigoare de la 1 august

♦ Avalanșă de creșteri de taxe de la 1 august, nu scapă aproape nicio taxă indirectă, crește cota standard a TVA de la 19% la 21%, crește TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, iar TVA la cărți de la 5% la 11% ♦ Din reducerea sporurilor, economiile sunt infime, 600 mil. lei, la fel ca cele din eficientizarea autorităților publice locale – 600 mil. lei ♦ 

După un an 2024 cu creșteri de salarii și pensii, scutiri, facilități și promisiuni elec­to­rale, guvernul vine cu nota de plată: de la 1 au­gust, intră în vigoare un pachet amplu de măsuri fiscale, care va afecta toate categoriile de populație și aproape toate sectoarele economiei.

Măsurile vizează atât consumul – prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și a TVA redusă la alimente, medicamente, cărți, energie sau lemne de foc de la 9% sau 5% la 11% – cât și veniturile individuale, prin introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 lei net. Guvernul estimează că aceste măsuri vor aduce peste 23 mld. lei la buget în acest an și peste 76 mld. lei în 2026, într-un efort de reducere a deficitului bugetar care a scăpat de sub control.

Guvernul a afirmat că întâi va face eco­nomii și apoi va crește taxele, dar povara suplimentară pe cetățeni și firme din creșterea TVA și celelalte taxe este de 10 mld. lei. În schimb, reducerile din aparatul administrativ sunt de 600 mil. lei în cazul sporurilor și 600 mil. lei din eficientizarea administrației publice locale. În administrația locală numărul angajaților a crescut cu 50.000 în ultimul deceniu, iar povara suplimentară prin taxe pe cetățeni și firme este de zece ori mai mare decât economiile făcute cu chel­tuielile din aparatul administrativ. Din cele 23,3 mld. lei estimate pentru anul 2025, 10,6 mld. lei vor veni din creșterea de taxe, 12,7 mld. lei vor veni din scăderea de cheltuieli, dar cea mai mare scădere de cheltuieli este de fapt scăderea investițiilor  publice, care va fi de 10 mld. lei în  2025. Nu se știe când va intra în vigoare pachetul al doilea, ce este sigur este pachetul 1, cel cu creșterile de taxe, accize, și TVA intră în vigoare în august 2025.

Economiștii avertizează că impactul asupra consumului și încrederii în eco­nomie ar putea fi semnificativ, iar efectele se vor vedea în încetinirea creșterii econo­mice. România nu este singura țară care recurge la astfel de măsuri, dar amploarea și simultaneitatea lor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea aplicării lor și capacitatea administrației de a le implementa eficient.

„S-au adus multe argumente care susțin ideea că orice măsură de creștere a taxelor are probabil un impact negativ asu­pra economiei și probabil că creșterea economică va fi afectată, dar suntem într-o situație în care prioritățile în momentul acesta sunt de așa natură încât se apelează chiar și la măsuri disperate pentru a reface echilibrul bugetar. Nu este România sin­gura țară care procedează în felul acesta, cam toate țările au trecut prin astfel de momente și practic nu există o soluție bună care să nu fie însoțită de riscuri și efecte negative“, a spus pentru ZF analistul Aurelian Dochia.

Statul mizează și pe majorarea accizelor la carburanți, alcool, tutun și zahăr, dar și pe introducerea contribuției de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 lei, două măsuri cu un impact combinat de 9 mld. lei în 2026. De asemenea, sectorul bancar și cel al jocurilor de noroc vor fi vizate de impozite suplimentare. Pentru bănci, guvernul propune o dublare a impozitului supli­mentar, de la 2% la 4%, ceea ce ar aduce venituri de 0,33 mld. lei în 2025 și 1,3 mld. lei în 2026.

„Este nevoie de bani de peste tot. Din punctul meu de vedere nu este neapărat un lucru bun. Băncile sunt deja supraimpozi­tate și a lua încă un impozit de la ele nu este neapărat cea mai eficientă măsură și cea mai bună. Nevoia aceasta pe termen foarte scurt de bani pe care o are guvernul și în același timp nevoia de a arăta partenerilor europeni, cât și agențiilor de rating că cresc veniturile bugetare sau sunt aplicate metode care vor crește veniturile bugetare, înțeleg această măsură, chiar dacă nu mi se pare cea mai inteligentă sau adecvată“, a spus pentru ZF economistul Dragoș Cabat.

Guvernul vine și cu măsuri de auste­ritate: reducerea sporurilor, înghețarea salariilor și a prestațiilor sociale, reducerea investițiilor publice, reformarea compa­niilor de stat și instituțiilor autofinanțate. Deși simbolice în unele cazuri, aceste măsuri aduc economii importante: de exemplu, înghețarea salariilor publice ar aduce 17,8 mld. lei în 2026, cea mai mare economie din toate măsurile analizate.