Vara a venit cu relaxarea monetară de la BNR, așteptată de toată lumea: După ce inflația „și-a accelerat scăderea“ sub prognoză, economia a crescut „mai puțin decât s-a anticipat“ în T1, iar avansul anual al creditului privat a rămas sub 6%, BNR a decis în sfârșit în iulie să taie dobânda-cheie la 6,75%, de la 7%

♦ Rata-cheie staționase la 7% timp de un an și jumătate ♦ BNR a dat în luna iulie startul relaxării monetare la distanță de aproape trei ani de când saltul inflației impusese începerea înăspririi politicii monetare, în toamna lui 2021, BNR urcând atunci dobânda de la minimul istoric de 1,25% la 1,50% ♦ În viitor, BNR vede inflația în scădere pe o traiectorie „semnificativ mai joasă“ decât cea anticipată anterior, dar atenționează cu privire la riscuri venind dinspre fiscalitate și creșterea salariilor și pensiilor, dar și din sfera energiei electrice, gazelor naturale sau cotației țițeiului ♦ În privința PIB, după ce în T1/2024 creșterea economică a fost sub așteptări, pentru T2/2024 BNR spune că datele recente indică o „creștere semnificativă a economiei“ în termeni trimestriali, mai solidă decât așteptările, implicând o creștere notabilă a avansului PIB față de T2/2023.

Scăderea accelerată a inflației a convins boardul BNR să dea în sfârșit startul relaxării monetare în luna iulie, banca centrală reducând dobânda-cheie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde a staționat timp de un an și jumătate.

Această decizie a conducerii BNR de la cea de-a cincea ședință de politică monetară din 2024 a fost în linie cu așteptările celor mai mulți analiști, care au pariat încă din luna mai pe o astfel de mișcare pe scena politicii monetare autohtone.

Relaxarea monetară vine la distanță de aproape trei ani de când saltul inflației impusese începerea înăspririi politicii monetare, în toamna anului 2021, când BNR a urcat dobânda de la minimul istoric de 1,25%, până la 1,50%. BNR a decis să taie dobânda după ce inflația ìși-a accelerat scădereaî sub nivelul prognozat, într-un context în care economia a crescut „mai puțin decât s-a anticipat“ în primul trimestru, iar avansul anual al creditului privat a rămas sub 6%.

Odată cu ajustarea ratei-cheie, BNR a redus și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an, și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an.

„Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării descreșterii dinamicii prețurilor alimentelor. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024“, a transmis BNR după ședința de politică monetară de vineri.

Inflația anuală a coborât spre 5% în luna mai 2024, sub nivelul dobânzii-cheie, după ce pe ansamblul întregului an 2023 rata anuală a inflației s-a redus cu 9,76 puncte procentuale  – de la 16,4% în decembrie 2022 până la 6,6% în decembrie 2023.

În perspectivă, potrivit actualelor evaluări, BNR consideră că rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie „semnificativ mai joasăî decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Dar, banca centrală atenționează cu privire la incertitudini și riscuri pentru inflație în viitor venind dinspre fiscalitate și creșterea salariilor și pensiilor, dar și din sfera energiei electrice, gazelor naturale sau cotației țițeiului.

Scăderea dobânzii a deveni tot mai necesară în condițiile încetinirii creditării, viteza anuală a creditului privat fiind sub 6%, la jumătate față de 2023. Cu ajutorul dobânzilor mai mari băncile centrale temperează inflația, dar nivelurile ridicate ale dobânzilor înseamnă și credit mai scump, consum încetinit și frânare a creșterii economice.

În privința PIB, după ce în T1/2024 creșterea economică a fost sub așteptări, pentru T2/2024 BNR spune că datele recente indică o ìcreștere semnificativă a economieiî în termeni trimestriali, mai solidă decât așteptările, implicând o creștere notabilă a avansului PIB față de T2/2023.

“Activitatea economică a crescut cu 0,4% în T1/2024, mai puțin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în T4/2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor. Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în T1/2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni (…) Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în T2 și vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut”, susține BNR.

Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a reduce dobânda-cheie la 6,75%, de la 7%, în linie cu așteptărilor analiștilor:

► Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie.

► Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024.

► Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024.

► Scăderea inflației va veni în principal sub influența efectelor de bază și a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

► Activitatea economică a crescut cu 0,4% în T1/2024, mai puțin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în T4/2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă, contrar așteptărilor. Față de T1/2023, avansul PIB s-a redus semnificativ în T1/2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni.

► Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în T2/2024 și vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

► Incertitudini și riscuri crescute pentru inflație decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, precum și măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi aplicate în perspectivă pentru continuarea consolidării bugetare.

► O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie.

► Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de recentele modificări legislative, precum și evoluției cotației țițeiului.

► Incertitudini și riscuri pentru perspectiva activității economice și evoluția pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.

► Totodată, absorbția fondurilor UE, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

► Relevante sunt și perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.