Vara a început cu secetă și pe piața interbancară. Sistemul bancar a intrat pe deficit de lichiditate în luna iunie, de 4,5 mld. lei. BNR a redevenit creditor net în raport cu băncile

♦ Cinci licitații repo generale a organizat BNR în luna iunie, în condițiile în care lichiditatea interbancară a scăzut foarte mult după ce banca centrală a intervenit să apere leul, piața valutară fiind bulversată de tensiunile politice legate de alegerile prezidențiale.

Sistemul bancar a intrat în luna iunie din acest an pe deficit de lichiditate, de 4,5 mld. lei, după ce în ultimii trei ani a închis pe excedent pe lichiditate. În aceste condiții, BNR a redevenit creditor net în raport cu băncile comerciale, jucându-și rolul de împrumutător de ultimă instanță.

Această situație vine după ce în luna mai 2025 lichiditatea interbancară a scăzut puternic, coborând la doar 0,5 mld. lei, medie zilnică, de la 30 mld. lei medie zilnică pe ansamblul primelor patru luni din acest an.

Datele băncii centrale indică faptul că în luna iunie băncile au împrumutat de la BNR prin operațiuni repo bilaterale circa 8,4 mld. lei, medie zilnică. Iar sumele depuse la BNR de unele bănci care au avut lichidități, prin facilitatea de depozit, au scăzut la doar 3,9 mld. lei, medie zilnică, de la peste 27 mld. lei cât au fost, de exemplu, în luna aprilie. În plus, în luna iunie au existat și bănci care au apelat la lichiditate de la banca centrală prin operațiuni de urgență Lombard, însă suma nu a fost mare, de doar 9 mil. lei, medie zilnică.

Pe lângă aceste operațiuni din luna iunie, BNR a mai organizat și cinci operațiuni repo generale prin care a dat băncilor împrumuturi pe o săptămână, în schimbul titlurilor de stat, la o dobândă de 6,5%, sumele atrase săptămânal de bănci oscilând între 1,5 miliarde de lei și 7,5 miliarde de lei, după ce în luna mai suma adjudectă de bănci la o licitație repo a fost de 13,5 mld. lei.

Prin operațiunea repo banca centrală achiziționează temporar titluri de stat aflate în portofoliul băncilor oferindu-le în schimb lichiditate, cu angajamentul băncilor, de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară și la un preț stabilit la data tranzacției.

Ne amintim că în prima parte a lunii mai din cauza tensiunilor politice a existat o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, istorice, iar BNR a intervenit pentru a apăra leul, cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piață și cresc dobânzile. Cursul valutar a depășit 5 lei/euro, urcând la peste 5,12 lei/euro. Și pe piața interbancară ROBOR la 3 luni a trecut de 7%. „S-a limitat deprecierea cursului valutar, s-a asigurat și lichiditatea în piață necesară pentru a se face pățile bugetare și pentru plata pensiilor“, spunea în luna mai guvernatorul BNR Mugur Isărescu. O politică rațională nu poate face două lucruri conflictuale în același timp: adică pe de o parte să apere leul, cursul, iar pe de altă parte să introducă și lichiditate în piață, a explicat Isărescu. „Orice intervenție scoate lichiditatea din piață. Gândiți-vă, dacă vinzi 1 mld. euro scoți din piață 5 mld lei, nu vindem valuta pe nasturi, o dăm pe lei. Și retragerile de lichiditate sunt chiar foarte importante dacă intervențiile sunt mari“, după cum a indicat atunci guvernatorul băncii centrale.

Cinci licitații repo generale a organizat BNR în luna iunie, în condițiile în care lichiditatea interbancară a scăzut foarte mult după ce banca centrală a intervenit să apere leul, piața valutară fiind bulversată de tensiunile politice legate de alegerile prezidențiale.

Deși BNR a intervenit dându-le băncilor lichiditate, pe piața interbancară, indicele ROBOR la 3 luni, referință pentru creditele în lei (corporate și retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a stat în iunie preponderent la 7,15%.

După ce excesul de lichiditate pe piața interbancară în primele patru luni din 2025 a fost de aproape 30 mld. lei, medie zilnică, după turul 1 al alegerilor prezidențiale tensiunile politice au bulversat piețele valutară și monetară, iar lichiditatea interbancară a coborât abrupt.

Precedentele licitații repo generale au fost în toamna anului 2018. Ulterior, banca centrală a mai efectuat operațiuni repo (în special în anii 2020, 2021 și 2022) dând lichiditate băncilor care aveau nevoie, în schimbul titlurilor de stat, dar aceste operațiuni au fost realizate pe baze bilaterale. În condițiile tensiunilor financiare determinate de criza coronavirusului, BNR reluase în primăvara anului 2020 injecțiile de lichiditate, dar pe baze bilaterale.

În 2023, 2024 și primele patru luni din 2025 sistemul bancar a fost pe excedent pe lichiditate, astfel că nu s-au mai impus astfel de intervenții de amploare.