La vânătoare de unicorni. Cum au ajuns UiPath, FintechOS, Tremend, Vola, AROBS, Qualitance sau DocProcess în același loc? Ce s-a întâmplat cu starurile românești incluse în topurile Deloitte de creștere din ultimii 14 ani?

De 22 de ani, topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe recunoaște firmele de tehnologie cu un potențial de campion, iar din 2008 40 de companii românești au reușit să intre în acest clasament unic. Unele au confirmat potențialul devenind povești de expansiune globală, altele s-au dovedit a fi stele căzătoare.

Business MAGAZIN a analizat evoluția acestor companii și a identificat alături de Deloitte următoarele zone de creștere. De la dezvoltarea interacțiunilor cât mai naturale în spații virtuale, securitate cibernetică, servicii de cloud și blockchain sau automatizări pe fast-forward, toate sunt medii propice pentru viitorii unicorni. Ce altceva mai este necesar?

„Cu siguranță, viitorul acestui business extraordinar din Europa Centrală va include o dezvoltare ambițioasă și multe alte premii”, scriau specialiștii Deloitte în 2017, atunci când recunoșteau furnizorul de soluții RPA (robotic process automation) UiPath drept cel mai disruptiv inovator din regiune, într-o categorie specială din cadrul topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe.

Zis și făcut: o rundă de finanțare derulată un an mai târziu transforma UiPath în primul „unicorn” românesc, adică primul start-up de tehnologie nelistat evaluat la 1 miliard de dolari și pornit din piața locală. Astfel, UiPath a intrat pe radarul Deloitte înainte de a intra în vizorul publicului larg, într-un moment în care potențialul se vede mai bine prin ochii finanțatorilor și ai consultanților.

Pentru o imagine și mai clară asupra a ceea ce avea să însemne „viitorul acestui business extraordinar”, trebuie amintit că în 2021 UiPath a devenit prima companie românească listată la Bursa din New York, la o evaluare de 29 de miliarde de dolari.

Pentru a fi eligibile pentru principala categorie a competiției, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiții financiare: să aibă un venit operațional anual minim de 100.000 de euro în anul dinaintea celui în care are loc programul (de exemplu, pentru cea mai recentă ediție a programului, cea din 2021, să fi avut venituri de 100.000 de euro în 2020) și un venit operațional de minimum 50.000 de euro în perioada de trei ani anterioară (pe același exemplu, 2017-2019).

Topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe urmărește în fiecare an companiile de tehnologie cu cele mai rapide creșteri din regiune, iar majoritatea dintre ele ajung incluse și în topul Fast 500 EMEA, care agregă campionii la creștere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

Topurile referitoare la Europa Centrală au inclus de-a lungul timpului peste 40 de companii românești, iar povestea este cu atât mai interesantă cu cât undele dintre acestea au ajuns la tranzacții și evaluări de zeci și sute de milioane de euro, în timp ce altele au luat calea insolvenței sau nu au ținut pasul cu evoluția sectorului.

Deloitte Technology Fast 50 este un program derulat de Deloitte la nivelul Europei Centrale sub forma unei competiții care se bazează pe înscrierea voluntară a companiilor din următoarele țări: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Bosnia si Herțegovina, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Moldova, Albania și Kosovo.

„După ce Deloitte anunță startul perioadei de înscrieri, companiile care sunt interesate de competiție completează un formular online, oferind un set de informații ce ajung la echipa Deloitte Central Europe, care analizează, compilează datele primite și apoi comunică topul către toate țările participante”, au explicat reprezentanții Deloitte.

Primul an în care România a apărut pe harta Deloitte a fost 2008, când antreprenorul Voicu Oprean a ajuns cu AROBS Transilvania Software direct pe locul 5, după o creștere de 2.722% pe ultimii cinci ani (2003-2007, în acest caz). Tot în 2008 au fost incluse în Fast 50 Central Europe companiile TeamNet International și Lasting System.

Pentru a fi eligibile pentru principala categorie a competiției, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiții financiare: să aibă un venit operațional anual minim de 100.000 de euro în anul dinaintea celui în care are loc programul (de exemplu, pentru cea mai recentă ediție a programului, cea din 2021, să fi avut venituri de 100.000 de euro în 2020) și un venit operațional de minimum 50.000 de euro în perioada de trei ani anterioară (pe același exemplu, 2017-2019).

Totodată, trebuie să aibă sediul central în Europa și să dețină drepturile de proprietate intelectuală sau să fi creat tehnologie patentată. Ulterior, clasamentul este realizat în funcție de rata de creștere a fiecărei companii pe o anumită perioadă de timp. Spre exemplu, topul din anul 2008 se uita la ultimii trei ani, în timp ce topul din 2015 se uita la ultimii patru ani.

„Programul Deloitte Technology Fast 50 își propune să ofere recunoaștere companiilor de tehnologie care sunt la început de drum și să stimuleze dezvoltarea de idei și produse locale inovatoare care se dovedesc valoroase la nivel regional sau chiar global”, mai spun reprezentanții Deloitte.

Cum arată România în topuri?

Primul an în care România a apărut pe harta Deloitte a fost 2008, când antreprenorul Voicu Oprean a ajuns cu AROBS Transilvania Software direct pe locul 5, după o creștere de 2.722% pe ultimii cinci ani (2003-2007, în acest caz). Tot în 2008 au fost incluse în Fast 50 Central Europe companiile TeamNet International și Lasting System.

„De-a lungul timpului, aproximativ 40 de companii românești au fost recunoscute în cadrul programului – în categoria principală sau în cele speciale – acoperind un spectru larg de sectoare, de la software și hardware, până la fintech, sănătate, aplicații mobile sau chiar inteligență artificială”.

Totuși, includerea în topul Deloitte nu reprezintă neapărat o garanție a viitorului companiei. Să ne uităm la companiile incluse în top în 2008: în timp ce AROBS Transilvania a ajuns la Bursa de la București și are o capitalizare de circa 1,1 mld. lei, Teamnet International – fondată de Sebastian Ghiță – a adus una dintre cele mai răsunătoare insolvențe din IT în 2017, cu datorii de 246 mil. lei.

„Prin acest program, Deloitte nu își propune să facă predicții legate de modul în care vor evolua companiile incluse. Criteriile de înscriere în top reprezintă un indicator al unui anumit grad de maturitate a unui start-up și probabil se poate spune că ele pot fi considerate și premise ale unei dezvoltări vitoare, însă, într-un mediu atât de competitiv precum cel al tehnologiei este greu de făcut orice fel de estimare privind viitoare creșteri sau scăderi”.

Anul 2009 a adus șase companii românești în topul Fast 50 regional: TeamNet International, AROBS Transilvania, Lasting Software, The Red Point, Advantage Software Factory și Romanian Soft Company, iar anul 2010 a adus șapte companii în top, dintre care una se remarcă și astăzi, și-anume Fortech. Mai mult, Fortech este una dintre companiile care au crescut exponențial în continuare și au ajuns chiar să își formeze o divizie de investiții pentru a paria la rândul lor pe alte proiecte.

Vola.ro a fost prima companie românească care a ajuns pe prima poziția a topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, în 2011, după o creștere de 6.219% pe ultimii cinci ani. Mai mult, în 2012 rata de creștere a ajuns la 17.323% pe ultimii cinci ani, ceea ce a propulsat Vola pe locul trei în topul Deloitte Technology Fast 500 EMEA. Per total, Vola a ocupat timp de trei ani consecutiv prima poziție în topul Fast 50.

„Da, Vola.ro este compania locală care a ocupat cea mai bună poziție în top, primul loc în categoria principală timp de trei ani consecutivi. Faptul că România a fost prezentată de-a lungul timpului în top pe diverse poziții și în diverse categorii nu poate fi interpretat în sensul încetinirii sau accelerării dezvoltării ecosistemului local ori al scăderii sau accelerării creativității companilor locale, pentru că, reamintim, clasamentul este alcătuit pe baza înscrierii voluntare a companiilor. Așadar, demersul nu își propune să ofere o analiză extinsă a întregului ecosistem românesc, ci să ofere recunoaștere companiilor care doresc să se înscrie”.

Sunt multe aspecte care merită luate în calcul pentru a duce România într-o nouă etapă de evoluție, de la sprijin financiar pentru cercetare și dezvoltare, până la nevoia unui efort concentrat al tuturor actorilor implicați sub o formă sau alta care să susțină dezvoltarea unor avantaje specifice sectorului la nivel local, cum ar fi încurajarea tinerilor absolvenți din domeniile IT, tehnologie și inginerie sau încurajarea unei abordări colaborative între start-up-uri.

În 2014, ITNT a intrat pentru prima dată în top, pe poziția a patra, în contextul în care compania lui Lucian Todea controla mai multe platforme de distribuție de software, cea mai cunoscută fiind soft32. Totuși, de la afaceri de 32 mil. lei în 2014, compania a ajuns la afaceri de sub 1 mil. lei în 2020.

Un an de remarcat pentru România a fost anul 2015, când nu mai puțin de 10 companii românești au fost incluse în topul Fast 50 Central Europe. Una dintre companiile din top cu un parcurs interesant este Softelligence, inclusă în 2014 în Fast 50, care a reușit ulterior să îl atragă în acționariat pe antreprenorul Sergiu Neguț. Acest început de parteneriat avea să așeze bazele pentru ceea ce urma să devină compania FintechOS, evaluată în 2021 la 220 mil. dolari.

Compania Life is Hard a fost inclusă în top în 2014, respectiv 2015, și a ajuns listată la Bursa de la București, unde are o capitalizare de peste 63 mil. lei. Totodată, compania a implementat un plan de achiziții strategice, consolidându-și businessul.

Trencadis este una dintre companiile cel mai des incluse în topurile Deloitte, iar furnizorul de soluții IT a luat calea expansiunii internaționale în ultimii ani. Totodată, Trencadis a atras investitori, printre care controversatul om de afaceri Frank Timiș, acesta ajungând să dețină un pachet de 22% din acțiunile firmei.

De asemenea, ZebraPay, inclusă în top în 2015, a devenit în următorii ani liderul local al pieței de automate de plăți și a venit spre Bursa de la București cu obligațiuni. La polul opus, Insoft Development & Consulting, inclusă în top în mai mulți ani și la mai multe categorii, a intrat în reorganizare în anul 2016.

Dincolo de categoria principală Fast 50/Fast 500, Deloitte a mai introdus de-a lungul timpului și alte categorii speciale, menite să ia în calcul start-up-uri aflate în diferite etape de dezvoltare. Astfel, programul include și categoria „Companies to watch”, introdusă în cadrul ediției din 2021 pentru prim dată, care oferă recunoaștere companiilor ce nu îndeplinesc încă criteriile pentru clasamentul principal Fast 50.

Această categorie este formată din două subcategorii: „Growth Stars” – companii cu venituri de minimum 10.000 de euro în 2018 și 2019 și de cel puțin 30.000 de euro în 2020 – și „Investment Stars” – ce include companii care au beneficiat de cele mai mari investiții în perioada ianuarie 2018-mai 2021.

Programul Deloitte Technology Fast 50 își propune să ofere recunoaștere companiilor de tehnologie care sunt la început de drum și să stimuleze dezvoltarea de idei și produse locale inovatoare care se dovedesc valoroase la nivel regional sau chiar global – reprezentanții Deloitte

Deși România nu a avut nicio companie poziționată în categoria de investiții, categoria de creștere a fost chiar câștigată de o firmă românească. Firma Druid, fondată de Liviu Drăgan, s-a plasat pe prima poziție în categoria specială de creștere, după o evoluție de 6.753% în ultimii trei ani.

În aceeași categorie, Teodor Bildăruș și Sergiu Neguț au intrat cu FintechOS, un start-up desprins din compania Softelligence. Trebuie spus că FintechOS a atras în 2021 o rundă de finanțare de 60 mil. dolari la o evaluare de 220 mil. dolari.

„Evoluția companiilor locale din programul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală a fost constantă, România fiind inclusă în clasament încă din primul an în care a participat la program, aspect care arată că ecosistemul local de tehnologie are un potențial imens, capabil să rivalizeze cu cele din alte state din regiune. Spre exemplu,

Vola.ro a ocupat locul întâi în principala categorie a topului pentru trei ani consecutivi, Tremend a fost inclusă doi ani consecutivi, UiPath a primit o recunoaștere specială în categoria Most Disruptive Innovation în 2017, Druid a ocupat primul loc la categoria Growth Stars în 2021, FintechOS a fost pe locul 16 la aceeași categorie tot în 2021”.

Alte categorii în care s-au regăsit companii românești au fost „Rising Star”, care recunoaște companiile de creștere care sunt încă prea tinere pentru Fast 50, precum și „Impact Star”, o categorie lansată în 2020 și care este axată pe modul în care antreprenorii plasează dimensiunea etică în centrul modelului de business.

Ecosistemul din România, încotro?

Întrebați cum se vede prin lupa Deloitte ecosistemul de companii de tehnologie din România, reprezentanții companiei de audit și consultanță au explicat că ultimii ani au adus o evoluție vizibilă. Totodată, companiile românești au arătat că sunt capabile să contribuie la crearea de produse inovatoare și tehnologii patentate, în domenii diverse, de la software, hardware, fintech, sănătate și până la inteligență artificială.

„În prezent, vedem din ce în ce mai multe companii locale de tehnologie, precum FintechOS, Druid, Elrond sau Bitdefender, care se extind geografic sau se listează pe cele mai puternice burse din lume (UiPath), căutând oportunități și dincolo de granițele țării din dorința de a-și accelera creșterea și de a inova”.

Mai mult, ei consideră că un aspect important care impulsionează dinamica ecosistemului este creșterea substanțială a posibilităților de finanțare pe care start-up-urile de tehnologie le au la îndemână în acest moment, de la incubatoare, bănci și până la platforme de crowdfunding sau fonduri de investiții.

„Aceste surse sunt și motoarele care alimentează apetitul start-up-urilor de a dezvolta tehnologii moderne, o altă caracteristică a ecosistemului de tehnologie local, lucru care poate fi observat deja la companii precum Lumen, care produce ochelari pentru nevăzători sau Elrond, dezvoltatorul unei noi tehnologii blockchain și a unei noi aplicații de tip DeFi (descentralized finance)”.

Deloitte arată spre concluziile Comisiei Europene care plasează România în rândul țărilor inovatoare în curs de dezvoltare, a cărei performanță a rămas stabilă față de cea înregistrată la nivelul UE.

Reprezentanții companiei susțin că sunt multe aspecte care merită luate în calcul pentru a duce România într-o nouă etapă de evoluție, de la sprijin financiar pentru cercetare și dezvoltare, până la nevoia unui efort concentrat al tuturor actorilor implicați sub o formă sau alta care să susțină dezvoltarea unor avantaje specifice sectorului la nivel local, cum ar fi încurajarea tinerilor absolvenți din domeniile IT, tehnologie și inginerie sau încurajarea unei abordări colaborative între start-up-uri.

În ceea ce privește oportunitățile care se află în fața start-up-urilor locale, acestea „pot veni din corelarea directă între tendințele industriei și necesitățile pieței. Una dintre aceste oportunități poate fi zona tehnologiilor de partajare de date, care să permită distribuirea sigură și mai simplă a datelor în interiorul și exteriorul organizațiilor, o provocare în acest moment pentru companiile care nu reușesc să monetizeze numeroasele date pe care le dețin”. 

„Serviciile de tip cloud și blockchain sunt, de asemenea, potrivit Deloitte Tech Trends 2022, ariile care vor prinde amploare în următoarele 18 luni, iar aici potențialul este considerabil atât pentru blockchain, o tehnologie care până de curând era în fază experimentală, dar pe care o vedem din ce în ce mai mult la baza unor proiecte de anvergură care aduc valoare adăugată businessurilor, cât și pentru serviciile de tip cloud, care vor fi din ce în ce mai mult folosite pentru procese de business foarte specifice unei industrii”.

Un alt orizont de oportunități vine dinspre automatizări, în contextul în care tehnologia ajută la eliminarea sarcinilor repetitive și înlocuirea acestora cu activități cu valoare adăugată mai mare. Totodată, securitatea cibernetică combinată cu machine learning și inteligență artificială reprezintă un domeniu de urmărit.

„Iar pe termen mediu sau lung, startup-urile vor putea lua în considerare dezvoltarea de tehnologii care să foloseasă inteligența artificială exponențială, bazată pe emoții și semantică. În România vedem deja soluțiile dezvoltate de Druid, sau tehnologii care să folosească ambient experience (metavers) și care să conducă la crearea de interacțiuni cât mai naturale în spații virtuale”.