Vâlcov: Vom discuta măsurile de relaxare fiscală cu FMI și CE

“Și cu Comisia Europeană și cu Fondul Monetar Internațional vom discuta măsurile (de relaxare fiscală – n.r.), eu le-am pus pe masă inclusiv când au venit și anul trecut, dar și anul acesta. Mai mult decât atât, măsurile pe care intenționăm să le luăm anul acesta le-am introdus în scrisoarea care nu a fost semnată și bineînțeles că le vom prezenta toate aceste măsuri și impactul lor”, a declarat Vâlcov după prezentarea Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală în comisiile reunite de Buget-Finanțe-Bănci ale Parlamentului.

Întrebat de jurnaliști cum va fi acoperit golul de la buget de circa 16 miliarde lei generat de măsurile de relaxare fiscală rămas din totalul de 37 miliarde lei pe patru ani, ministrul a spus că vor fi direcționate spre aceste măsuri o parte din veniturile bugetare suplimentare încasate în fiecare an, de 12 miliarde lei.

“La o analiză scurtă, 6,8 miliarde lei reprezintă impact bugetar pe anul 2016, 3 miliarde lei aproximativ pe 2017 și 2018 și 2,3 miliarde lei pe 2019. În fiecare an veniturile bugetare ale României cresc cu aproximativ 12 miliarde lei, s-a întâmplat în ultimii doi ani, sunt previzionați pentru următorii ani. Din acești 12 miliarde de lei, o parte o direcționăm spre aceste măsuri de relaxare fiscală, o altă parte o vom direcționa spre alte nevoi, inclusiv în 2017 spre armată, în 2016 pentru creșteri ale salarizării acolo unde va fi cazul”, a explicat Vâlcov.

Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se așteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere și băuturi alcoolice, precum și al eliminării accizelor la cafea, blănuri și bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creștere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe construcțiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 și 3,47 miliarde lei în 2018.

Vâlcov a menționat, răspunzând unei altei întrebări, că nu este optimist atunci când avansează cifra privind veniturile bugetare suplimentare anuale, spunând că nivelul acestora a fost agreat cu FMI și CE în decembrie, când s-a stabilit bugetul pentru 2016.

“Nu sunt deloc optimist, tocmai că sunt previziunile în care am căzut de acord și cu Fondul Monetar Internațional și cu Comisia Europeană. În decembrie, când am stabilit bugetul pentru 2016, previzionat cu FMI și CE, acesta arată venituri suplimentare de 12 miliarde lei, noi am spus că vom aduce încă 8 miliarde lei sarcină suplimentară de la ANAF, deja în prima lună (ianuarie 2015 – n.r.) 640 milioane lei au venit suplimentare. Aceste venituri agreate cu FMI și CE iau în calcul inclusiv diminuarea prin impactul bugetar a reducerii CAS cu 5%, dacă aceea nu s-ar fi făcut, vă dați seama cu cât ar fi crescut veniturile”, a punctat ministrul Finanțelor.

El a arătat că rezultatele vor începe să se vadă după primul trimestru sau semestru de aplicare a măsurilor, moment când se va dovedi cine a avut dreptate.

“Atât timp cât măsurile sunt acceptate și discutate atât cu Comisia Europeană, cât și cu FMI, și mai mult, am renunțat noi la previziunile noastre care ar fi fost optimiste, acest lucru îl vom vedea după primul trimestru sau primul semestru unde a fost mai mult adevărul, la specialiștii români sau la specialiștii Fondului. (…) Este o falsă problemă care se aruncă în piață că bugetul României nu suportă aceste măsuri fiscale. Eu cred că trebuie să abandonăm această idee românească cum nu se poate face și să mergem pe spiritul și pe ce are nevoie România în acest sens, adică cum să facem”, a mai spus Vâlcov.

Proiectul Codului Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, pește, legume și fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanți și alcool, eliminarea impozitului pe construcțiile speciale și a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum și reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Fondul Monetar Internațional a atras însă atenția că măsurile de relaxare fiscală incluse în proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înțelegere a modului în care pot fi atinse țintele de deficit fiscal ale României.

“Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înțelegere a modalității în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări MEDIAFAX pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal și dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România și FMI.

La rândul său, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, apreciază că România are nevoie mai degrabă de stimuli de relaxare fiscală pe parte de ofertă, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternică a cererii prin tăierea TVA și accizelor, care va aduce noi dezechilibre în economie.

“Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de șase puncte procentuale de TVA în doi ani și de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fără a fi însoțit de stimuli pe parte de ofertă. Dacă ne uităm la estimările BNR legate de excesul de cerere, vedem că în condițiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere în prezent, deci suntem cu creștere economică sub potențial, se va închide probabil la sfârșit de 2016. Deci dacă noi venim în 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fără stimuli pe parte de ofertă, care oricum se văd întârziat în economie, s-ar putea să avem o problemă, și anume să constatăm că avem un exces de cerere care alimentează din nou dezechilibre în economie”, a afirmat marți Dumitru la o conferință de presă.