Val de schimbări la vârful marilor distribuitori de inputuri agricole, în 2025: multinaționalele Bayer, BASF și Corteva au numit noi șefi în România

♦ Creanțele nerecuperate de la fermierii afectați mai mulți ani de secetă sunt principala problemă a pieței, o tensiune amplificată de intervenția guvernului prin amânarea plăților prin OUG 4 ♦ Astfel, în 2024, afacerile companiilor au scăzut. Bayer a avut o scădere a afacerilor de 10% față de anul precedent, BASF de 16%, iar Corteva de 6,6%.

Bayer, BASF și Corteva, trei dintre cei mai mari jucători globali din piața inputurilor agricole, au făcut schimbări la vârful companiilor locale în 2025. Potrivit surselor ZF, aceste mutări sunt legate de presiunea fi­nan­ciară acumulată după anii agricoli dificili din România, unde distribui­torii finanțează fermierii prin credit furnizor, iar o parte din bani nu a mai fost recuperată din piață, lucru care s-a văzut și în scăderea cifrei de afaceri și a profitului.

Prima schimbare a fost în ianua­rie 2025, când BASF, grup german cu afaceri globale de peste 10 miliarde de euro și peste 100.000 de angajați, a numit un nou country manager pen­tru România și Republica Moldova, pe Gabor Krasznai. BASF Agricul­tural Solutions este unul dintre cei mai mari furnizori de produse pentru protecția plantelor din România, care acoperă peste 2,5 milioane de hectare de teren agricol prin fermierii locali, adică un sfert din suprafața agricolă.

În ultimii trei ani, evoluția BASF în România, în cifre, a fost foarte dife­rită de la un an la altul. În 2022, anul în care războiul din Ucraina a provo­cat o agitație fără precedent în rândul fermierilor, care se temeau de blocaje pe lanțurile de aprovizionare, a dus la creșterea cererii pentru inputuri în­tr-un ritm accelerat, dar și a prețurilor. Astfel, cifra de afaceri a BASF a sărit la 980 de milioane de lei, cel mai ridi­cat nivel din istoria companiei locale, iar profitul a fost de 35 de milioane de lei, conform datelor publice.

În 2023, piața s-a mai așezat. Ce­re­rea s-a temperat, iar fermierii au re­ve­nit la un comportament mai prudent.

Pentru BASF, de afaceri s-a redus ușor, la 970 de milioane de lei, cu 1%. Însă, profitul a urcat la 42 de milioane de lei. Schimbarea majoră a fost în 2024, când seceta și arșița au lovit, din nou, agricultura românească cu putere. Așa a apărut OUG 4, care a permis amânarea plăților pentru fermieri, dar a pus presiune pe cash-flow și pe volumul tranzacțiilor din piață, iar efectul s-a văzut imediat. Cifra de afaceri a BASF a coborât la 813 milioane de lei, cu 16%, iar profitul a scăzut până la 12 milioane de lei, fiind de 3,5 ori mai mic decât în anul anterior. Compania a rămas totuși pe locul al patrulea în piața din România după cifra de afaceri, pentru că nu este singura care a înregistrat scăderi.

A doua schimbare din acest an a fost făcută în top managementul Bayer. Distribuitorul german de inputuri agricole și procesator de semințe din România a numit-o pe Jennifer Gilberg în funcția de Country Division Head (CDH) pentru divizia Crop Science a grupului în România, Bulgaria și Republica Moldova. Ea a preluat funcția de la Boualem Saidi. De asemenea, a devenit director general al Bayer în România.

Jennifer Gilberg, absolventă a Facultății de Administrarea Afacerilor și cu un MBA internațional de la IE Business School din Madrid, are o experiență internațională de 15 ani în dezvoltarea și conducerea organizațiilor comerciale de anvergură, cu poziții de conducere în Columbia, Brazilia, Spania, Germania și Elveția, unele dintre cele mai importante țări agricole din lume.

În România, Bayer activează în distribuția de pesticide și îngrășăminte și în procesarea semințelor. Stația de la Sinești procesează în principal semințe de porumb, din care circa 40% ajung pe piața internă și aproximativ 60% sunt exportate, conform datelor ZF. Stația a intrat în portofoliul Bayer după achiziția Monsanto în 2018, într-o tranzacție globală de 63 de miliarde de dolari.

La nivel global, grupul Bayer avea, în anul fiscal 2024, aproximativ 93.000 de angajați și vânzări de 46,6 miliarde de euro. În România, cifra de afaceri a scăzut la 1,27 miliarde de lei în 2024, cu 10%, față de 1,42 miliarde de lei în 2023, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice. De altfel, profitul a fost de 59 de milioane de lei anul trecut, cu 76% mai mic decât în 2023, când a depășit 250 de milioane de lei.

Ultima schimbare din acest an au făcut-o americanii de la Corteva. Corteva Agriscience, unul dintre cei mai mari producători de semințe de cereale și soluții pentru protecția plantelor din România, s-au despărțit de Jean Ionescu, country leader pentru România și Republica Moldova, după peste 14 ani în companie, dintre care 11 în poziția de conducere. În locul său a fost numit Sergii Kharin, care și-a început cariera în agrobusiness în 1993. El a intrat în Corteva în 2010 în divizia de protecția plantelor a companiei DuPont, ca Marketing Manager pentru Europa de Est și Asia Centrală. În 2013 a fost promovat Head al unității de afaceri Europa de Est și Asia Centrală, iar în 2015 a devenit Managing Director al DuPont Ucraina. Între 2019 și 2023 a condus afacerile Corteva Agriculture în Europa de Est, iar între 2023 și 2025 a fost Country Leader la Corteva Ungaria, astfel cunoaște foarte bine Europa de Est, unde se află România și Republica Moldova.

În România, Corteva Agriscience are și o stație de procesare a semințelor la Afumați, cu o capacitate anuală de peste 1 milion de saci de semințe de porumb certificate și aproximativ 250.000 de saci de semințe de floarea-soarelui certificate, fiind una dintre piețele cheie pentru grupul american. La nivel global, Corteva are în portofoliu produse pentru peste 1.000 de culturi agricole, deține 16.000 de brevete și peste 100 de centre de cercetare, fiind prezentă în 140 de țări.

În 2024, activitatea totală a companiei locale Corteva a înregistrat o scădere de 6,6% comparativ cu 2023. În acest context, Corteva Agriscience România SRL, care reprezintă stația de producție din Afumați, a raportat o cifră de afaceri de 312,7 milioane lei, în scădere cu aproximativ 30% în 2024 față de anul 2023. Această diminuare poate fi influențată de schimbări în modelele operaționale și distribuția lanțului de aprovizionare, având în vedere activitatea de export a unității.

Acesta este unul dintre cele mai dificile momente pentru companiile care produc și distribuie inputuri agricole din ultimul deceniu din România, în care cererea a scăzut pe fondul veniturilor mai mici ale fermierilor, ca urmare a schimbărilor climatice, cum este seceta, care din 2020 încoace le-a dat de furcă producătorilor români. Pe lângă seceta prelungită, intervenția statului prin OUG 4 privind amânarea ratelor fermierilor a blocat o parte din fluxul de încasări în piață. Fermierii mici și medii, deja vulnerabili, au amânat sau nu au mai putut plăti la timp inputurile luate pe credit furnizor, ceea ce a pus presiune directă pe distribuitorii mari. Pe fondul acestor întârzieri la încasări și al unei rate crescute a creanțelor nerecuperate, marile companii din distribuția de inputuri au raportat cifre de afaceri mai mici și profitabilitate erodată față de anii anteriori. În consecință, companiile-mamă au reorganizat operațiunile din România, iar astfel, au avut loc cele trei schimbări, au explicat sursele ZF.

În contextul dificil de anul trecut, întregul sector, de la semințe și îngrășăminte la produse de protecție a plantelor și până la cereale și vânzarea lor, a fost afectat. Chiar și Agricover Holding, cei mai mare jucător de pe piața de inputuri agricole, a raportat o scădere a cifrei de afaceri de la 2,2 miliarde de lei în 2023 la 1,8 miliarde de lei în 2024.