Val de reacții, după rezultatele testelor PISA | Monica Anisie: Nu sunt teste de performanță individuală / Cioloș: Seninătatea ministrului Educației ne dă fiori

„Rezultatele (testării PISA, n.r) spun sau oferă niște date concrete. Dar așa cum am precizat și mai devreme, aceste teste nu sunt teste de performanță individuală. Implicarea celor care au participat la testare nu a fost maximă pentru că nu au avut o miză în acea testare”, explică ministrul.

Anisie a precizat, în ceea ce privește măsurile care pot fi luate în acest context, că vorbim deja despre programe naționale cum ar fi Euro 200, rechizite școlare, masa caldă în școli.

„Venim și cu măsuri în sprijinul acesta al mediului socio-economic, dar venim și cu măsuri pentru că cercetarea ne spune că și profesorii ar trebui să fie formați, să intervenim ca minister în formarea inițială a profesorilor și formarea continua”, spune ministrul.

Vor fi introduse și măsuri care să conducă la o formare inițială mai bună. Mai mult, din anul universitar următor va fi introdus masteratul didactic.

„Această evaluare internațională este o cercetare științifică de la care Ministerul Educației trebuie să pornească atunci când ia niște măsuri. (…) De acum înainte, consider că este important să nu mai luăm măsuri fără a fundamenta măsurile pe niște cercetări solide”, a mai explicat ministrul.

Monica Anisie a declarat că rezultatele de la testarea PISA 2018 pot reprezenta „un semnal de alarmă” pentru construcția subiectelor pentru evaluările naționale din anii următori. Ministrul a anunțat că va cere profesorilor de Limba română să înceteze să mai ceară copiilor memorarea comentariilor.

„Ceea ce ne spune, de fapt, și rezultatul de la testarea PISA pe lectură putem aplica și pentru ceea ce se întâmplă în sistem astăzi la limba și literatura română, dar poate ne trage și un semnal de alarmă acest rezultat pentru construcția subiectelor pentru evaluările naționale, construcție care este deja publică peste anul acesta școlar. Poate pentru anul viitor ne gândim mai mult la modul în care construim subiectele și ce competență urmărește să dezvolte copilului”, a declarat ministrul.

Anisie susține că  va solicita profesorilor de Limba română „să înceteze” să mai ceară copiilor memorarea comentariilor la clasă, menționând că în calitate de profesor nu a fost niciodată adepta acestei tehnici.

„Să răspund în calitate de profesor de Limba Română, nu în calitate de ministru: nu am fost adepta niciodată a memorării comentariilor, ci întotdeauna mi-am dorit ca elevii mei să-și dezvolte gândirea critică, ei să realizeze acele comentarii de text. Eu nici măcar nu le spun comentarii, pentru că vorbim despre o interpretare a unui text literar. Acum vă răspund în calitate de ministru, voi solicita colegilor mei să înceteze să le mai ceară copiilor să memoreze acele comentarii, dar răspunsul colegilor profesori de limbă română va fi că trebuie să învețe pentru examenul de Bacalaureat sau pentru Evaluarea Națională niște comentarii”, informează Anisie.

Anisie a precizat faptul că rolul profesorului la clasă este acela de a creea competență, de a dezvolta o idee pe un text la prima vedere.

„În ceea ce privește examenul de Bacalaureat acolo, la subiectul al III-lea avem un reper important pe care trebuie să-l dezvolte și anume particularitățile de construcție ale unui text”, informează ministrul.

Ministrul Educației a mai declarat că pe viitor, în contextul rezultatelor slabe înregistrate de România la testările PISA 2018 s-ar putea lua în calcul introducerea unei ore de lectură în școli, fiind necesară totodată și regândirea planurilor cadru și a programelor.

„Poate în situația în care ne aflăm acum, în care va trebui să regândim planurile cadru și programele, poate pe baza documentării științifice pe care acum o avem la bază, ne putem raporta la ea și poate este de luat în calcul să avem o astfel de oră de lectură. Este important să înțelegi și să intepretezi pentru că dacă știi să citești cum trebuie un text poți să rezolvi și o problemă la matematică, de exemplu. (…) Știți că mai demult exista acea oră de lectură. Nu întâmplător era introdusă, tocmai pentru că acea oră era dedicată exclusiv pe de o parte, lecturării textului, apoi interpretării lui, înțelegerii, deci toate etapele erau parcurse în acea oră distinctă față de cea de limbă și comunicare”, a explicat Anisie.

Ministrul a precizat că trebuie găsite soluții în așa fel încât, la orele de limbă și comunicare – fie în limba română, fie într-o limbă străină -, copiii să fie învățați să descifreze textul și să-l interpreteze, menționând că „simpla lectură a textului nu este suficientă, asta este de fapt problema”.

Orban, despre rezultatele PISA: Creșterea calității educației trebuie făcută prin măsuri de substanță

Ludovic Orban a declarat că trebuie luate măsuri “de substanță” pentru a crește calitatea educației, nu măsuri “cosmetice”, întrebat despre rezultatele testului PISA. Premierul a precizat că proiectul președintelui Iohannis, “România Educată”,stă la baza acțiunii guvernamentale în educație.

“Este clar că este necesară creșterea calității educației în România care să fie realizată nu prin măsuri cosmetice, ci prin măsuri de substanță. Aici știți foarte bine că președintele României împreună cu aproape toți actorii din domeniul educației, din zona mediului de afaceri, au adoptat un document extrem de important care stă la baza acțiunii guvernamentale în reforma educației, este vorba de «Românai Educată», care practic pune bazele acțiunii noastre de a crește semnificativ calitatea educației în România”, a declarat, marți, Ludovic Orban.

Cioloș, despre rezultatele la testele PISA: Seninătatea ministrului Educației ne dă fiori

Dacian Cioloș a declarat, marți că rezultatele testelor PISA sunt dezamăgitoare pentru sistemul românesc, însă afirmațiile ministrului Educației Monica Anisie denotă o „seninătate care ne dă fiori”. ”Niciodată nu punem degetul pe rană, nu ne ducem la originea dezastrului”, a mai spus el.

„Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală”, a scris Dacian Cioloș, pe Facebook, despre reacția minsitrului Educației, Monica Anisie, față de rezultatele testelor PISA.

Cioloș consideră că rezultatele la testele PISA din 2018 sunt dezamăgitoare.

„Aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să își folosească cunoștințele învățate la școală în viața de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puși să compare distanța totală pe două rute alternative sau să convertească prețurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015. Comentând situația, ministrul Educației, Monica Anisie, ne spune că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm. Că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”, a motivat liderul PLUS.

Liderul PLUS a mai afirmat că situația slabă a sistemului educațional este ignorată, deși e cunoscută, și „niciodată nu punem degetul pe rană”.

„Programa școlară din România este depășită, manualele arată, cele mai multe dintre ele, mai rau decât cele din perioada comunistă. Copiii se plictisesc la ore pentru că materiile le sunt predate ca acum 30 de ani. Ne facem că nu știm toate acestea și vorbim despre reforme pe hârtie, despre educație subfinanțată, despre profesori prost plătiți. Dar niciodată nu punem degetul pe rană. Nu ne ducem la originea dezastrului. Cauzele sunt multe, însă, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului. Trebuie să înțelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educație”, a mai zis acesta.

Dacian Cioloș consideră că o reformă a învățământului este o prioritate pentru orice Guvern.

„Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din școală incapabili să-și asume proactiv un loc și un rost în societate. Cei mai mulți dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenți de școală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei țări. Iar reforma trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialiști pe care România îi are. Din țară și din diaspora.

59% dintre elevii români pot înțelege un text de mărime medie și doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau la științe. Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanță, potrivit raportului PISA, care clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova.
 

Consiliul Național al Elevilor: Sistemul educațional actual nu corespunde nevoilor actualei generații
 

Consiliul Național al Elevilor (CNE) solicită să fie luate măsuri urgente în Educație, care să ducă la scăderea ratei analfabetismului funcțional, după publicarea raportului PISA. Elevii spun că sistemul nu corespunde nevoilor și intereselor actualei generații de elevi.

Consiliul Național al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul Educației, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcțional, după publicarea Raportului PISA 2018.

„Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Acest aspect îngrijorător ne îndeamnă să tragem un semnal de alarmă cu privire la calitatea educației din România și, de asemenea, să solicităm factorilor decizionali din sectorul educațional să își aplece atenția către formarea inițială și continuă a cadrelor didactice. Suntem de părere că această formare ar trebui realizată în conformitate cu metodele inovative de predare, astfel încât acestea să corespundă nevoilor și intereselor actualei generații de elevi. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie instruite pentru a sesiza încă din clasele primare pre-rechizitele analfabetismului funcțional, iar în vederea garantării echității, este necesară implementarea unor programe de țară pentru a recupera decalajele întâlnite între școlile din mediul urban și cele din mediul rural”, se arată într-un comunciat transmis, marți, de CNE.

Pentru soluționarea acestor probleme, elevii cred că factorii decizionali trebuie să prioritizeze revizuirea planurilor-cadru, prin operaționalizarea grupurilor de lucru aferente, din care face parte și structura de reprezentare a elevilor la nivel național.

„Considerăm că pentru a eficientiza dobândirea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor necesare unui elev la finalitatea învățământului secundar este nevoie de o prioritizare a etapelor dezvoltării curriculumului, după cum urmează: identificarea subiectelor a căror abordare va genera deprinderea calitativă a unui număr maxim de elemente din profilul de formare a absolventului, integrarea acestor componente în discipline specifice, stabilirea unei programe care să satisfacă obiectivul propus și, ulterior, în funcție de volumul și complexitatea noilor materii, creionarea planurilor cadru. Mai mult decât atât, unul dintre principiile de generare a planurilor cadru, principiul racordării la social, presupune ca planul de învățământ să fie astfel conceput încât să favorizeze diverse ieșiri din sistem”, se arată în comunicat.

Elevii cred că variantele propuse nu reușesc să diferențieze așteptările din partea unui absolvent al ciclului inferior al învățământului liceal cu unul al ciclului superior al aceluiași tip de învățământ, iar ei vor să pună în lumină faptul că elevul ar trebui, până la finalul clasei a X-a, să fundamenteze competențele referitoare la viața civică și socială, ca mai apoi să se poată orienta pentru a-și alege o carieră.

„Susținem trandisciplinaritatea și considerăm că aceasta ar trebui valorificată în sistemul de învățământ preuniversitar, în vederea garantării unui spectru mai larg de informație din mai multe domenii cheie, care să pregăteasă elevul atât pentru evaluările standardizate, cât și pentru a deveni un cetățean activ, implicat în viața comunitară. De asemenea, în vederea obținerii unui sistem educațional calitativ, centrat pe nevoile beneficiarului său direct, elevii din România își doresc ca, în cadrul procesului instructiv-educativ, teoria să fie îmbinată cu practica, astfel încât bagajul informațional să fie livrat într-un mod cât mai interactiv, prietenos și accesibil. Nu în ultimul rând, dorim să reiterăm importanța serviciilor de consiliere și orientare în carieră: elevii trebuie să fie permanent motivați să învețe, să deprindă abilități absolut necesare pentru dezvoltarea lor, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Este o certitudine faptul că stilurile de învățare nu sunt uniforme, fiind pliate pe specificul fiecărui beneficiar direct al sistemului educațional, de aceea transmitem decidenților faptul că elevii trebuie încurajați să își poată identifica, prin mecanisme clare, stilul de învățare optim pentru aceștia”, mai arată elevii.

De altfel, Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor, a spus că rezultatele din raportul PISA trebuie să reprezinte un „motiv de îngrijorare” pentru toți factorii implicați.

„Rezultatele care au fost făcute publice astăzi, la testările PISA, trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi, indiferent la ce nivel suntem implicați în elaborarea și/sau monitorizarea politicilor educaționale. Sistemul acesta educațional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor și intereselor actualei generații de elevi, iar pentru a soluționa aceste probleme stringente, este necesar ca mai întâi să le identificăm. În fiecare comunitate școlară. Nu consider că, la momentul actual, trebuie să ne mulțumim cu comoditatea unei soluții universale, soluțiile, în sistemul educațional, trebuie pliate pe fiecare comunitate școlară în parte, pe fiecare elev în parte”, a declarat Pup.