Vaccinare anti-COVID în România. Trei curente de opinie cu privire la evoluția campaniei de vaccinare. Motivele invocate de cei reticenți

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române și Elicom au realizat un sondaj de opinie privind felul în care populația României vede pandemia COVID-19 (percepții, evaluări, atitudini), consecințele acesteia asupra vieții oamenilor și funcționării societății, precum și vaccinarea, ca soluție la criza sanitară pe care o parcurgem.

Românii estimează ca puțin peste jumătate dintre adulți se vor vaccina împotriva COVID-19

Potrivit cercetării realizate de ICCV și Elicom, există trei curente de opinie în populație cu privire la proporția populației adulte care se va vaccina împotriva noului coronavirus: pesimiștii, moderații și optimiștii.

• Pesimiștii formează circa o treime din populație (34%). Aceștia se așteaptă ca mai puțin de jumătate dintre adulți să se vaccineze în acest an.
• Optimiștii, care reprezintă ceva mai mult de o treime din populație (37%), estimează că se vor vaccina în acest an peste 60% din adulții eligibili pentru vaccinare.
• Moderații – aproape trei din zece persoane (29%) – susțin că în acest an se vor vaccina între 50% și 59% din populația adultă.

În întregul eșantion, media estimărilor subiecților cu privire la proporția populației adulte a României care se va vaccina în acest an este de 52%. Această valoare este întărită de faptul că mai mult de jumătate (56%) dintre subiecții cercetării ar recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze.

ÎNTREBARE: După părerea dvs., ce proporție din populația adultă a României se va vaccina în acest an împotriva COVID-19?

Cea mai mare parte a populației României este favorabilă vaccinării

Dacă ar avea posibilitatea, ceva mai mult de jumătate (56%) din cetățeni ar recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze împotriva noului coronavirus. Categoriile de populație cele mai favorabile vaccinării sunt vârstnicii (67%) și persoanele cu studii superioare (67%).

Cei care nu ar face o asemenea recomandare se împart în două categorii. Pe de o parte, sunt cei care evită o recomandare fermă într-un sens sau altul. Circa trei din zece persoane nu ar da niciun sfat (26%), ar spune să mai aștepte câteva luni (1%) ori declară că recomandarea depinde de situație (2%). Există și o a treia categorie, care se opune vaccinării și ar recomanda apropiaților să nu se vaccineze. Proporția acestora este de circa 15%, adică peste 2 milioane de persoane din toate straturile sociale.

ÎNTREBARE: Dvs. ați recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze sau să nu se vaccineze (împotriva COVID-19)?

Care sunt motivele care îi fac pe oameni să nu se vaccineze împotriva COVID-19?

Subiecții sondajului realizat de ICCV și Elicom au oferit răspunsuri spontane în privința motivației împotriva vaccinării. Răspunsurile pot fi încadrate în două mari categorii.

• O primă categorie, care grupează opțiunile a 44% dintre respondenți, include drept motivații lipsa de informare, proasta informare, manipularea sau dezinformarea (36%), precum și ignoranța, prostia și indiferența (8%).
• A doua categorie, care grupează atitudini rezervate sau ostile vaccinării (48%), includ drept motive: teama de reacții adverse la vaccinare, inclusiv de moarte (21%), neîncrederea în serurile anti-COVID-19 (nu este eficace, nu este testat suficient – 17%), neîncrederea generală în vaccinare (4%); acestora li se adaugă și motivația inexistenței noului coronavirus (6%). Această ultimă motivație descrie o grupare de oameni, redusă ca proporție, dar suficient de numeroasă (peste 800.000 de persoane) și de activă pentru a-și face simțită prezența.

ÎNTREBARE: În opinia dvs., ce îi face pe unii oameni să nu se vaccineze împotriva COVID-19?

Sondaj de opinie. Metodologie

Universul cercetării a inclus ansamblul persoanelor adulte neinstituționalizate, rezidente în România. Pe baza rezultatelor recensământului populației din 2011, a fost proiectat un eșantion multistadial, probabilist. Baza de eșantionare a fost constituită din utilizatorii de telefonie mobilă și fixă.

Au fost intervievate 1.023 de persoane. Eșantionul a fost validat pe baza datelor recensământului populației din 2011 și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare este de +/- 3,1% la nivelul întregului eșantion.

Metoda de culegere a datelor a constat în interviuri telefonice cu selecția subiecților asistată de calculator (CATI), în conformitate cu prevederile GDPR și ale legislației privind protecția datelor personale.

Datele au fost culese în perioada 18-25 și 28-31 mai de către Elicom. Baza de date nu a fost ponderată.

Datele au la bază raportul social Pandemia COVID-19 și vaccinarea: reprezentări sociale, care este disponibil pe Biblioteca Virtuală de Sociologie.