Vacanță în stil rural în Republica Moldova

Republica Moldova ascunde, nu departe de Chișinău, un sat cu 12 case din lut construite de proprietarii cramei Asconi Winery, care atrage anual aproape 100.000 de turiști și în medie 300 de turiști pe zi. Aceștia vin aici pentru a se caza pe timp de weekend, pentru a sărbători o zi de naștere sau un botez ori o nuntă, dar și fără să se cazeze, doar pentru a savura un pahar de vin în mijlocul naturii, spun reprezentanții cramei. Crama Asconi are o tradiție de aproape 25 de ani, fiind fondată în 1994, și are în proprietate peste 500 de hectare de vie în rod. Proprietarul cramei, Anatoli Sîrbu, povestește că afacerea lui se bazează pe trei linii de business – domeniul agrar, vitivinicol și turism, pe cea din urmă înființând-o în urmă cu patru ani.

„Sectorul agrar ne permite să controlăm tot procesul de producție, de la calitatea strugurelui până la sticla cu vin. Ceea ce este foarte important, pentru că cel care produce struguri produce și vinul, nu invers”, a spus Anatoli Sîrbu. Însă partea turistică a cramei a avut un început surpriză, dacă ne gândim că proprietarii au spus că prima dată au început cu un cuptor în care pregăteau câteva bucate pentru puținii turiști care vizitau în trecut crama. „Partea de turism a apărut întâmplător. Am început cu un cuptor la care pregăteam câteva bucate, în general plăcinte pentru clienți, și treptat s-a dezvoltat și acest sector. În final am decis să construim un sătuc, am mai ridicat un restaurant, iar în prezent avem două restaurante și 12 case cu 20 de camere de cazare. Din aceste 20 de camere, patru sunt duble, în sensul că au și sufragerie”, a spus Mihaela Sîrbu, manager de turism în cadrul cramei Asconi. Reprezentanții afacerii nu oferă însă detalii referitoare la valoarea investițiilor realizate în acestea.

Ea spune că materia primă care este folosită la pregătirea bucatelor în cele două restaurante ale cramei este cumpărată exclusiv din Republica Moldova, iar toate bucatele sunt gătite în cadrul cramei. „Am mers pe zona tradițională în ceea ce privește turismul. Și cu bucătăria mergem tot în direcția tradițională”, spune Anatoli Sîrbu. El este completat de fiica sa, Mihaela Sîrbu, implicată și ea în business: „Dacă în primul restaurant Asconi se servesc bucate tradiționale din Republica Moldova, în cel de-al doilea restaurant meniurile sunt inspirate din bucătăria țărilor balcanice, pentru că Moldova, România, Bulgaria, Croația au bucate asemănătoare, sunt doar puțin diferite. Încercăm să avem o varietate cât mai mare având în vedere că vin turiști străini de peste tot, vrem să le facem tuturor pe plac”. De bunăstarea turiștilor se ocupă o echipă de circa 40 de persoane care ocupă poziții de bucătari sau chelneri.

Deși reprezentanții Asconi au investit în dezvoltarea turismului și au în plan să mai investească în acest sector pentru a putea găzdui un număr cât mai mare de turiști, principala linie de business a cramei este producția de vin. În prezent, crama are o capacitate de producție de aproximativ 13 milioane de sticle anual, din care peste 98% merg spre export, povestește proprietarul Anatoli Sîrbu.

„Tradițional, Republica Moldova a fost axată pe export, este un fenomen rar, cred că peste 90% din tot vinul care se produce în Republica Moldova este exportat. Asta pentru că locuitorii tradiționali autohtoni au vinul lor de casă și nu prea se aruncă să cumpere din magazine. Ei cred mai mult în butoaiele lor de 20 de ani. Pe piața din Franța aproximativ 50% din vinurile produse local se vând tot pe piața locală, deci la noi este un fenomen rar întâlnit.”

El își aduce aminte că în 2005 crama a exportat 35 de milioane de sticle de vin în Ucraina, Rusia și alte țări sovietice. „În prezent, facem export în aproximativ 20 de țări – printre care România, Cehia, Slovacia, Cehia, UK, Israel, Nigeria, SUA, China, Austria, Polonia, Japonia. Sunt țări în care suntem prezenți permanent, având comenzi lunare, și sunt țări din care primim câteva comenzi anual, dar este un început, a spus Anatolie Sirbu, proprietarul Asconi Winery. El a menționat faptul că cerințele în ceea ce privește vinul sunt diverse și în funcție de țările în care este acesta exportat. Astfel că, dacă în America se cer vinuri mai lemnoase, în România acestea nu vor avea viață prea lungă, deoarece consumatorul român caută vinuri proaspete și lejere.

„Respectăm trendurile regionale, iar ce se consumă în China nu se consumă în Olanda și ce se consumă în SUA nu se consumă în România. Dacă celor din SUA le place foarte mult lemn, în România se cer vinuri proaspete”, a spus proprietarul cramei. De altfel, din cele 20 de piețe pe care este prezent brandul Asconi, cea mai mare piață este China. „Avem 50 de clienți internaționali pe toate piețele, dar în China avem cel mai mare număr de clienți companii, aproximativ 26.”

Începând cu anul trecut, vinurile Asconi sunt prezente și pe piața din România cu trei branduri – Sol Negru, Ice Wine și Rezerva, însă acestea pot fi găsite momentan doar în sectorul HoReCa, urmând să intre și în sectorul de retail.

„Am decis să aduc vinurile Asconi în România pentru că vorbim de un vin de calitate și am dorit ca și consumatorul român să se bucure de acest vin procesat cu tehnologie de ultimă generație. Există cerere pentru acest tip de vin, deși importăm de foarte puțin timp, pentru că are un raport calitate/preț foarte bun. Clienții revin, au devenit deja fideli unui anumit gen de vin, a spus Marin Braga, proprietarul Wine Art Office și cel care distribuie pe piața locală vinurile Asconi.

Strategia pentru piața din România este creșterea brandului Sol Negru pentru industria HoReCa, însă pe termen mediu și lung Wine Art Office are în plan crearea unei etichete personalizate pentru lanțurile de retail. „Ne adresăm clientului tânăr, deschis, care a auzit de vinurile din Moldova, de vinurile proaspete și prietenoase, dar în același timp complexe. Consumatorul va găsi vinurile Asconi atât în restaurantele cu bucătărie urbană, cât și în cele mai sofisticate, gourmet sau cele cu fine-dining.”

Și-au propus ca importul în România să ajungă la 500.000 de sticle în următorii cinci ani, fiind în prezent listați atât în restaurante nou-deschise, cât și în câteva restaurante cu istorie culinară pe piața HoReCa din București, potrivit Simonei Mardale, consultant strategie și marketing la Wine Art Office.

Fundamentul vinurilor Asconi este bazat pe soiuri franțuzești, precum Chardonnay, Sauvignon-Blanc, Muscat, Cabernet-Sauvignon, Merlot. Însă recent reprezentanții au plantat și soiuri speciale, precum Riesling, Malbec, Pinot Noir și desigur soiurile autohtone regionale Fetească Albă, Fetească Neagră, Rară Neagră și Saperavi.

În ceea ce privește planurile de dezvoltare, reprezentanții cramei au de gând să extindă via și să crească organic.

„Extindem via, iar până anul viitor vom planta 35-50 hectare. Avem deja achiziționați butașii. Apoi avem în vedere o dezvoltare anuală de 5-10 hectare de butași plantați. Până la începutul lunii viitoare vom avea pregătite 21 de cisterne noi, cu un volum de 150.000 litri, cumpărate pentru a stoca vinul și a răspunde cererii la export în creștere, a adăugat Ion Mereuța, vinificator la Asconi.

Republica Moldova dispune de 112.000 ha de viță-de-vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în trei regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ștefan Vodă (sud-est) și Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicație geografică protejată. Viticultura Republicii Moldova corespunde tendințelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar și autohtonă. Cele circa 112.000 de hectare sunt plantate 70% cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote), preponderent în zona Codrunși, și 30% cu soiuri roșii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii.

Caracteristicile vinului moldovenesc sunt asigurate prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafețe, printre care: Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Rară Neagră, Plavai, Viorica. „Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova și are peste 250.000 de angajați la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafața țării și 7% din terenurile arabile. De asemenea, 18 milioane de decalitri este volumul anual de vin produs în Republica Moldova, dintre care 86% vinuri liniștite și 14% vinuri speciale și spumante”, a adăugat Anatoli Sîrbu.

El a mai spus că 30.000 de hectare reprezintă plantațiile noi de viță-de-vie în ultimii șapte ani, majoritatea clone noi din familia Vitis Vinifera. În ceea ce priveste exportul, 67 de milioane de sticle sunt exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care 55% vinuri roșii. „Investițiile în plantații viticole noi, echipamente și tehnologii de producere în ultimii 10 ani însumează 330 de milioane de euro. Au fost create multe pepiniere de butași de viță-de-vie pe parcursul ultimei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură și umiditate constantă”, mai spune proprietarul cramei. În final, exportul de vinuri din Republica Moldova reprezintă în valoare totală 156,1 milioane de dolari, iar 40% din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.