Va aduce războiul din Ucraina o revoluție nucleară în Europa?

Războiul din Ucraina a arătat Europei cât de toxică este dependența de gazele naturale rusești, aceasta fiind întreținută chiar dacă existau semnale puternice că Moscova își va folosi energia ca instrument de forță economic și politic.

Ca înlocuitor al gazelor, petrolului și cărbunelui din Rusia este propusă energia nucleară. Aceasta, considerată de unii periculoasă, iar de alții nepoluantă și sigură, ar rezona cu planurile Uniunii Europene de a-și înverzi economia. Însă ar întări cu adevărat securitatea și independența energetică?

Producătorii de reactoare, de tehnologie și combustibil nuclear sunt puțini. Rusia, care acum își agresează mortal un vecin, este unul dintre ei. Și China este furnizor, dar regimul de la Beijing a început să fie privit cu neîncredere de multe din guvernele europene.

Franța a rămas singura putere nucleară din UE după Brexit, dar este unul dintre codașii industriei. Coreea de Sud este mică și este departe. SUA sunt foarte interesate de a participa la o revoluție nucleară europeană, dar dacă Biden este doar un episod într-un film populist început cu Trump la Casa Albă?

Trump aproape că a distrus ordinea economică și politică mondială în care SUA și UE sunt aliați. Pe măsură ce UE își intensifică eforturile de reducere a dependenței de petrolul și gaze rusești, accentul se îndreaptă din nou către energia nu­cleară – împreună cu sursele rege­nerabile – ca opțiune, scrie Euractiv.

Îmbunătățirea capacității de producere de energie nucleară s-ar potrivi, de asemenea, cu Green Deal al UE, susținătorii energiei nucleare considerând-o ca un instrument vital pentru atingerea obiectivelor de emisii nete zero. La începutul acestui an, executivul UE a propus clasificarea unora din investițiile nucleare drept ecologice – o mișcare extrem de controversată.

Cu toate acestea, extinderea dependenței de energia nucleară este o problemă care provoacă diviziuni profunde între statele membre ale UE.

Comisia Europeană a fost acuzată de critici că vopsește în verde energia nucleară și gazele naturale. Planul produce, de asemenea, diviziuni în UE, Austria și Luxemburg fiind statele care se opun cel mai gălăgios planurilor. Țările favorabile rămân totuși entuziasmate. „Energia nucleară ar trebui să fie considerată una dintre soluții, deoarece are cea mai scăzută amprentă de carbon și este deja considerată o soluție verde de către Comisia Europeană“, a declarat europarlamentarul socialist bulgar Țvetelina Penkova în fața comisiei pentru energie a Parlamentului European. Evaluarea ei a fost reluată de europarlamentarul finlandez Henna Virkkunen. „Este clar că statele membre nu se mai pot baza pe gaze și petrol din Rusia pentru nevoile lor energetice. Investițiile în energie cu emisii scăzute de carbon, inclusiv nucleară și regenerabilă, sunt acum imperative pentru a obține atât neutralitate la carbon, cât și independența energetică, „, a spus ea comisiei. Într-un plan în 10 puncte din martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a sugerat, de asemenea, ca UE să își reducă importurile de gaze naturale din Rusia cu mai mult de o treime într-un an, parțial prin maximizarea producției de energie din surse nucleare. AIE a propus ca UE să amâne temporar închiderea reactoarelor nucleare care erau programate să se închidă în cursul anului viitor, o mișcare care ar putea reduce cererea de gaze a UE cu aproape 1 miliard de metri cubi pe lună. Dar o astfel de schimbare masivă necesită investiții la fel de masive. Comisarul UE pentru piața internă Thierry Breton estimează că UE ar trebui să investească aproximativ 500 de miliarde de euro în energie nucleară până în 2050 pentru a-și atinge obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon. Alții avertizează că construirea de noi centrale nucleare nu va fi o soluție rapidă pentru UE, deoarece aceasta se chinuie să se îndepărteze de energia rusă pe fondul unui război care crește prețurile deja ridicate ale energiei. „Facilitățile nucleare care sunt deja oprite ar putea fi repuse în funcțiune, dar asta ar însemna doar o economie minimă la consumul de gaze. Dacă doriți să reduceți rolul gazului în sectorul energetic, trebuie să încetiniți eliminarea treptată a cărbunelui“, a declarat András György Deák, cercetător senior la Institutul de Economie Mondială din Budapesta, pentru EUobserver.

„Îmi pot imagina că o renaștere nucleară se va produce din cauza războiului – cel puțin în ceea ce privește discuțiile politice. Dar ceea ce începem să construim astăzi nu va fi operațional decât abia din 2035 încolo. Deci, ce rost are?“, a spus Deák, adăugând că companiile care investesc în construirea de centrale gândesc pe termen lung și este puțin probabil să reacționeze numai la războiul din Ucraina. Deák este, de asemenea, sceptic că Europa își poate reduce dependența de gaze mai repede decât era deja planificat. Accelerarea reducerii consumului ar putea veni prin accelerarea renovării clădirilor, pentru ca gazele folosite pentru încălzire să poată fi redirecționate în producerea de energie electrică, sugerează el. Reactoarele modulare mici (SMR), reactoarele de fisiune nucleară care sunt mai mici decât reactoarele nucleare convenționale, ar putea oferi, în cele din urmă, o punte de trecere rapidă, dar tehnologia este încă în curs de dezvoltare și trebuie să fie examinată de Comisia UE din motive de securitate.

În 2020, 13 țări UE aveau reactoare nucleare în funcțiune: Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia. În total, erau în funcțiune 109 reactoare nucleare, potrivit biroului de statistică al UE.

Producția de energie electrică nucleară reprezintă aproape 25% din totalul energiei electrice din UE. Dar electricitatea generată de centralele nucleare din UE a scăzut cu 25,2% din 2006. Franța este statul UE care se bazează cel mai mult pe energia nucleară: energia nucleară a reprezentat 67% din toată energia electrică produsă în țară în 2020. În Slovacia, energia nucleară reprezintă 54% din întreaga producție de energie electrică, în Ungaria 46-50%, iar în Bulgaria 30-41%. România are două reactoare nucleare care produc aproximativ 15-20% din electricitatea țării. Polonia este singura țară din fostul spațiu comunist acum membră a UE care nu are centrale nucleare. Însă are printre cele mai ambițioase planuri din Europa pentru dezvoltarea unei industrii nucleare. Iar un rol principal aici vor avea, așa cum stă acum situația, SUA și reactoarele mici modulare. SUA îi este aliat Poloniei și în ceea ce privește criticarea Germaniei pentru cooperarea ei energetică masivă cu Rusia, cât și contracararea expansiunii influenței politice ruse spre Vest. Ungaria lui Viktor Orban își extinde central nucleară cu tehnologie și 10 miliarde de euro de la Rusia.