USR vrea taxe zero până la nivelul salariului minim, PNL se mândrește că a eliminat taxe peste taxe, PSD nu renunță la majorarea pensiilor cu 40% și tot așa până la capătul funiei

Ca într-o întrecere socialistă pe dos unde, în loc să raportezi producții record la hectar, raportezi reduceri de taxe record la centimetrul de autostradă inaugurat, partidele “capitaliste” din România au încins, cu o lună înainte de alegeri (dacă ele se vor ține, până la urmă), o horă a reducerilor de taxe și a majorărilor de cheltuieli, de parcă s-ar fi trezit, dintr-odată, la o nuntă, în vreme ce așteptau un parastas.

Ultimii veniți la petrecere, dar nu cei din urmă, având în vedere că este rost pentru ei de o intrare la guvernare, sunt cei din USR care promit, în programul lor electoral recent pus pe piață, eliminarea de taxe și de impozite pentru salariul minim brut pe economie, acum la 2.230 de lei. Pentru a nu exista o discriminare, toate salariile brute până de până la 2.230 de lei ar urma să fie scutite de taxe și impozite – nu ar urma să se mai plătească, prin urmare, pentru sume brute până la acest nivel, impozitul de 10% pentru venitul salarial. Nu se înțelege limpede dacă nu se vor mai plăti și contribuțiile (Sănătate, CAS), dar din evaluarea impactului, 30 mld. lei anual, așa reiese, având în vedere că toate veniturile din impozitul pe salarii au fost, în 2019, de doar 23 mld. lei. De unde bani? “Din “oprirea cheltuielilor statului”, susține USR. Care cheltuieli? Pentru că principalele cheltuieli ale “statului” au fost anul trecut cu salariile (28% din venituri), pensiile și sprijinul social (31% din venituri), bunuri/servicii, foarte multe din aceste cheltuieli fiind pentru spitale (14% din venituri), investiții (8% din venituri), dobânzi (4% din venituri). Păi, s-a cam făcut 100%. De unde tai? Nu ni se spune. Las la o parte discuția mai de amânunt, anume cum vor fi susținuți cei care nu și-ar mai plăti asigurarea de sănătate și nici ce se va întâmpla cu pensiile celor care nu și-ar mai achita contribuțiile sociale. Acestea nu sunt amănunte pentru obrazele subțiri de useriști. Este de presupus că nu s-ar ajunge chiar acolo, dacă un astfel de program ar intra vreodată în vigoare. Rămânem însă la impozitul pe venitul salarial – 10% acum în România, ce mai mic din Uniunea Europeană (doar Bulgaria mai un astfel de impozit de 10%). Și ne uităm pe statistici. În 2019, bugetul general consolidat a obținut din impozitul pe salarii și venit 23 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB. Media în UE, la acest capitol, este de 9,6% din PIB. E drept că salariile/veniturile în România sunt mici în raport cu veniturile angajaților din țările mai bogate, dar aici vorbim de venituri ca pondere în PIB a fiecăruia și vedem că avem venituri, din această sursă, de 4,4 ori mai mici decât media. Și, într-o astfel de situație, vorbim de eliminarea impozitului pe venit pentru 1,2 milioane de angajați cu salarii minime și de reducerea cu mai mult de jumătate a impozitului pentru alte 3,7 milioane de angajați care vor fi impozitați doar de la 2.230 de lei în sus?

România are venituri din taxe fiscale de 26% din PIB, față de media UE de 40% din PIB. Sub securea sărăciei și sub acest imperiu al autocompătimirii colective, ne-am pus zdravăn pe reduceri de taxe și pe creșteri de cheltuieli. Nu spun că reducerea poverilor fiscale este o idee rea. Nu voi spune că majorarea salariului minim brut este o idee rea. Spun că nimic nu a fost pus în loc. Toată lumea vrea însă servicii mai bune, spitale mai bune, străzi mai bune. Vrea venituri mai mari. Dar nimeni nu vrea să contribuie. Este o lamentație colectivă că, în România, impozitele sunt mari când, de fapt, statisticile arată că avem una dintre cele mai mici rate de impozitare din UE. Stați să vedeți factura la final de an. Cu sau fără pandemie, oricum lucrurile ar fi luat-o razna. Deficitul fiscal a fost de 4,6% din PIB în 2019 pentru că veniturile (la o creștere economică de 4,2%) au crescut 25 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu 47 de miliarde de lei. Acum, la nouă luni din 2020, veniturile sunt în scădere cu un miliard de lei, iar cheltuielile au crescut cu 40 de miliarde de lei. Ca să-și acopere deficitul care va ajunge la 9% din PIB în 2020, Finanțele au făcut o datorie nouă de 77 mld. lei, în doar primele opt luni din an.

Iar, în aceste condiții, tu vorbești de noi majorări de cheltuieli și de reduceri de taxe. PSD presează pentru majorarea pensiilor cu până la 40% și pentru dublarea alocațiilor; PNL împarte în stânga și în dreapta “stimulente” de pandemie, nu doar pentru medicii care merită să fie recompensați pentru efort, ci și celor care păzesc ușile primăriilor, foștii paznici de pe vremuri, ajunși acum mari “polițiști locali”. PSD își centrează campania pe majorări de cheltuieli (pensii, alocații), USR pe noi reduceri de taxe că, deh, nu era la masă când Dragnea/Vâlcov tăiau din taxe fără măsură și fără judecată.

PNL se laudă că a eliminat taxele introduse de PSD, cum ar fi supraimpozitarea muncii part-time, dar nu a pus nimic în loc, adică un mecanism de stopare a practicii potrivit căreia îi treci omului în contract un program de lucru de două ore, în vreme ce el stă la job 8 ore, practică pe care PSD a încercat să o stopeze prin această impozitare.

Și, uite așa, trăim într-o țară care se înglodează în datorii într-un ritm amețitor, în vreme ce toți trag de punga goală a bugetului și, dacă harababura continuă, nu va exista o altă cale de ieșire din mocirlă decât majorarea taxelor. Altfel zis, reducem taxe și majorăm cheltuieli, ca să avem de unde majora taxe și de unde reduce cheltuieli, mai târziu.