Urcă BNR dobânda la 3%? Cât contează inflația mare și cât încetinirea economiei?
Așteptările de continuare a creșterii inflației, chiar dacă sub estimările inițiale, ar putea determina BNR să majoreze, marți, la ședința de politică monetară, ratacheie tot cu 0,50 puncte procentuale (pp), ca și în luna februarie, până la 3%, după cum anticipează unii analiști.
Însă, în contextul perspectivelor de încetinire a economiei spre 3%, există și posibilitatea unei majorări a ratei-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, combinată cu extinderea coridorului simetric din jurul ratei-cheie, de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp).
În luna februarie, BNR a mărit cadența și a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei ședințe de politică monetară a mizat pe pași mici optând pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată. BNR anticipa atunci o inflație de două cifre în trimestrul al doilea, în principal ca urmare a majorării mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, notează ZF.
„Ne așteptăm ca BNR să majoreze dobânda-cheie cu 50 pb (puncte de bază – n.red.; 0,50 pp) la 3% la ședința boardului din 5 aprilie. Rata facilității de credit, care rămâne instrumentul de politică operațional relevant în cadrul politicii stricte de gestionare a lichidității, ar trebui să atingă 4%. Indicii pieței monetare relevanți pentru transmiterea politicii monetare sunt semnificativ mai mari față de nivelul dobânzii la facilitatea de credit, deși încă sub indicii echivalenți din ECE. Acțiunile băncilor centrale din regiune par să fi pierdut recent o parte din importanță în procesul decizional al BNR“, susține Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR.
Rata anuală a inflației a continuat să crească urcând până la 8,53% în februarie 2022, față de 8,35% în ianuarie, dar sub așteptările economiștilor. În ceea ce privește cursul de schimb leu/euro, acesta a rămas relativ stabil, cub 4,95 lei/euro.
Spre deosebire de băncile centrale comparabile, BNR nu pare să favorizeze combaterea inflației prin întărirea monedei naționale în fața euro. BNR vizează o volatilitate scăzută a cursului de schimb leu/euro, permițând probabil o depreciere treptată în continuare a leului, explică Dascălu.
El aduce în discuție o implicare puternică a BNR pe piața valutară pentru a asigura stabilitatea valutară în primele săptămâni de război din Ucraina, având în vedere importanța cursului de schimb în funcția de reacție a BNR.
Rezervele valutare la BNR au scăzut cu 1,73 mld. euro în martie față de februarie, până la 40,1 mld. euro, după ce în cursul lunii au intrat în rezerva băncii centrale 2,91 mld. euro și au ieșit 4,64 mld. euro.
Noua prognoză preliminară a BNR privind inflația, nepublică, ar trebui să aducă o revizuire în scădere a inflației IPC în următoarele patru trimestre după extinderea guvernamentală a măsurilor antiinflaționiste pentru prețurile energiei. În același timp, perspectivele pentru inflația de bază (CORE) ar trebui urce în următoarele douăsprezece luni, menținându-se probabil peste intervalul-țintă al BNR pe întregul orizont de politică, apreciază economistul-șef al BCR.
„Prin urmare, BNR s-ar putea aștepta la presiuni inflaționiste limitate, determinate de cererea internă actuală în trimestrele următoare, deși efectele întârziate ar trebui să mențină inflația de bază ridicată în următoarele trimestre. Vedem încă două creșteri ale ratei-cheie, de 25 pb (puncte de bază – n.red.) fiecare, din partea BNR până la 3,5% la jumătatea anului, cu facilitatea de credit, care ar trebui să rămână instrumentul operațional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidității, ajungând la 4,5%“, menționează Dascălu.
Și Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank, estimează o creștere a dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază până la 3%, care va fi în continuare cea mai mică rată-cheie din regiunea CEE 4. „Pe măsură ce creșterea economică încetinește, argumentele pentru rate mai mari se estompează, dar încă ne așteptăm să ajungă la 4,5% în acest an“, anticipează el.
El aduce în discuție și o altă posibilă măsură, cu o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (15%) ca BNR să extindă culoarul simetric în jurul ratei cheie de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp) la una din următoarele două întâlniri. Acest lucru ar oferi, în esență, încă 25 de puncte de bază (0,25 pp) de înăsprire și ar putea justifica majorări mai mici ale ratelor.
În februarie, Consiliul de administrație al BNR a decis să majoreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% pe an și să crească rata dobânzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.