Unora le place horror-ul
Dracula Film Festival, ajuns la cea de-a cincea ediție, a fost punctul de întâlnire al iubitorilor de horror din România. Pe lângă cele șase filme intrate în concursul de lungmetraje, fanii genului au putut urmări și numeroase scurtmetraje, atât românești cât și internaționale, precum și o serie de pelicule noi care au rulat sau rulează încă în cinematografele din România. Nu a lipsit nici Dracul…
Dracula Film Festival este un eveniment anual organizat de Asociația Culturală Fanzin și prezentat în colaborare cu postul de televiziune Viasat History, ediția de anul acesta având loc de pe 18, pe 22 octombrie. Iubitorii de film prezenți la festival au putut viziona peste 55 de filme de lungmetraj și scurtmetraj din 16 țări; o parte din ei au mărșăluit pe străzi în cadrul primului zombie walk organizat în orașul de sub Tâmpa. Invitatul special al ediției din 2017 a fost actorul Armand Assante (ce interpretează rolul principal în The Wanderers) care a primit trofeul onorific Count Dracula.
Primul lucru ce trebuie notat este că Dracula Film Festival nu se rezumă doar la genul horror, fiind accesibil și filmelor science-fiction, supranaturale, thriller sau fantasy. Horrorul nu este cel mai popular gen din România, dovadă și rezultatele oarecum modeste ale filmelor ce au rulat în cinematografele de la noi; dar producțiile au destui fani (printre care mă număr, recunosc), iar inițiativa de a organiza un astfel de festival e binevenită.
Nu am reușit să urmăresc toate scurtmetrajele intrate în competiție, dar din ce am reușit să văd, două mi-au atras în mod special atenția: Mathew 19:14 și Sunken Convent, acesta din urmă fiind declarat câștigător al competiției în care a participat, respectiv ”Scurtmetraje internaționale“. Mathew 19:14 este un scurtmetraj rusesc care folosește, din punctul meu de vedere, elemente definitorii pentru genul horror. Nu este un film care să se bazeze în prea mare măsură pe efecte speciale (deși acestea sunt prezente), ci pe situații în care spectatorul trebuie să încerce să înțeleagă care e realitatea și care e imaginația.

Nu cred că s-a îndoit nimeni de calitatea extraordinară a cinematografiei rusești, dar e bine să avem și confirmarea faptului că noua generație, reprezentată aici de regizorul Aleksandr Domogarov, încearcă să calce pe urmele celor de dinainte.
Cât despre Sunken Convent, acesta este inspirat de povestirile lui Hans Christian Andersen, iar motivarea juriului explică poate cel mai bine de ce acest scurtmetraj în regia lui Michael Panduro iese în evidență: ”Un film curajos și fascinant, care poate tocmai pentru că nu oferă răspunsuri clare rămâne în mintea spectatorului mult timp după vizonare“.
Marele premiu al festivalului a revenit producției românești The Wanderers, practic primul film românesc horror, în adevăratul sens al cuvântului. Așteptările mele legate de The Wanderers erau mixte: pe de-o parte speram ca filmul să reproducă măcar ceva din atmosfera producțiilor de referință ale genului horror, pe de-altă parte eram pur și simplu mulțumit că mă aflu în fața unui ecran pe care rulează un astfel de film produs în România.
Părerea mea despre The Wanderers o veți regăsi într-o cronică viitoare, dar simt totuși nevoia de a spune că filmul reprezintă un moment extrem de important în dezvoltarea cinematografiei românești. Sper că reacțiile majoritar pozitive vor încuraja și alți tineri cineaști să exploreze acest gen și, mai ales, să înțeleagă că un proiect gândit cu cap poate atrage finanțare chiar și atunci când instituțiile abilitate – în speță Centrul Național al Cinematografiei – preferă să ”valideze“ filme care abordează teme ceva mai pe gustul tuturor.

Printre câștigători s-a numărat și coproducția germano-canadiană Replace, un thriller horror despre obsesia tinereții și modul în care industria medicală și cosmetică profită de ea, regizat de Norbert Keil, care a fost distins cu o mențiune specială ”pentru stilul vizual puternic și foarte interesant al unui talent in devenire“. Trofeul Vlădutz pentru cel mai bun scurtmetraj românesc a fost acordat filmului OffStage, în regia lui Andrei Huțuleac, o altă mențiune specială primind și animația elvețiană Ooze, în regia lui Kilian Vilim.
Dincolo de proiecții de film, Dracula Film Festival a găzduit și mai multe conferințe cu teme precum ”Cât de greu e să realizezi un horror în Europa“ sau ”Horror-ul românesc iese din umbră“; la cea din urmă, organizată sub forma unui workshop, cei prezenți au avut ocazia de a participa la o discuție alături de echipa de producție din spatele filmului The Wanderers. Și chiar dacă subiectul principal a fost cel al finanțării pentru filmele fantasy sau horror, cea mai interesantă idee a fost cea transmisă de producătorul Andrei Boncea: primul film românesc care va trece de pragul de 500.000 de spectatori va schimba peisajul cinematografic local. E o ipoteză ce merită atenție, Boncea exprimându-și convingerea că acest moment va fi marcat într-un termen relativ scurt.

Revenind la finanțare, s-a amintit în mai multe rânduri că horror-ul este, de ani buni, cel mai profitabil gen cinematografic de la Hollywood. Cea mai bună rată de recuperare a investiției aparține filmului Paranormal Activity, care a costat 15.000 de dolari și a generat venituri de 161 de milioane de dolari – o rată de recuperare a investiției de 539,336%. Alte exemple sunt The Blair Witch Project, cu rată de recuperare a investiției de 20,591%, Night of the Living Dead (13,057%) sau Evil Dead (3,820%). Ca element de comparație, Avatar – cel mai de succes film produs vreodată din punct de vedere al veniturilor – a adus în conturile producătorilor 2,7 miliarde de dolari, dar rata de recuperare a investiției a fost de doar 500%.
De ce este nevoie de un festival de film horror în România? Răspunsul e cât se poate de simplu: pentru că există iubitori ai genului. Și aș îndrăzni să spun că nu sunt puțini. Cred că o mai bună promovare a evenimentului ar putea aduce și mai mare interes din partea publicului – până la urmă, mai există un singur festival de gen în România, desfășurat în luna august, la Biertan.
|n încheiere, dacă ar trebui să recomand un film de la Dracula Film Festival cuiva care nu e neapărat un iubitor al genului horror, acesta ar fi Double Date. E genul de film care e suficient de amuzant ca să te facă să râzi și nu atât de violent încât să te gonească din sala de cinema. E mai mult comedie neagră decât horror, fiind astfel perfect pentru a introduce pe cineva în lumea filmelor de groază.