UniCredit se așteaptă la o creștere economică de 1,5% în România în 2026, peste anul trecut, dar sub potențial. Cele mai mari amenințări țin de o instabilitate politică internă și un eventual eșec al continuării reducerii deficitului bugetar

UniCredit Bank începe anul 2026 cu o prognoză de creștere economică de 1,5% pentru România în acest an, față de 0,8% în 2025, cu o inflație care scade la 4,5% de la 9,8%, cu o scădere a dobânzii de către BNR la 5,5% de la 6,5%, într-un scenariu optimist. 

Problema este că această creștere economică este sub potențial, România resimțind măsurile de creștere fiscală de anul trecut și începutul acestui an prin creșterea taxelor și impozitelor și limitarea cheltuielilor publice.

Măsurile fiscale luate de guvernul Bolojan au început să se vadă la nivelul reducerii deficitului bugetar, dar ajustarea fiscală bugetară trebuie să continue în 2026 pentru a ajunge la un deficit bugetar de 6% din PIB, iar în privința acestui lucru sunt câteva semne de întrebare, mai ales că la nivelul cheltuielilor bugetare nu prea se vede vreo reformă sau restructurare.  

Măsurile fiscale luate au fost bune, dar cred că nu sunt suficiente, iar această ajustare fiscală trebuie să continue, spune Anca Negrescu, economistul șef al UniCredit Bank România.

Eu sper că nu va fi nevoie de alte măsuri de ajustare fiscală, dar să vedem, a menționat ea.  

În ciuda percepției publice interne că România este în criză, mai ales după creșterea taxelor și impozitelor, creșterea inflației, și scăderea puterii de cumpărare, opinia economiștilor este destul de pozitivă legată de România pentru 2026, mai ales că se așteaptă o revenire a investițiilor private, o continuare a investițiilor publice, o creștere a cererii interne și o revenire a consumului după scăderea inflației. 

Dacă anul trecut România era în fruntea listei de întrebări după amânarea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, acum foarte multe din amenințări au dispărut sau s-au diminuat. 

Foto: Anca Negrescu

Mă aștept ca sectorul construcțiilor publice să continue să crească, industria să își revină, IT-ul să crească, iar agricultura să fie pe plus, acest sector însă depinzând de vreme, a menționat Anca Negrescu, la conferința FT CEE de la Viena. 

De asemenea, consumul ar putea să revină pe plus, mai ales după scăderea din ultimul an, și mă aștept la o îmbunătățire pe zona de deficit comercial, a menționat ea.

Care sunt cele mai mari amenințări pentru România în 2026? Instabilitatea politică internă ar fi cea mai mare, nerespectarea țintei de deficit, care trebuie să scadă de la 8,4% la 6% din PIB, plus o reducere a investițiilor, mai ales că printr-o ajustare fiscală fără creșterea investițiilor publice este greu să menții un sentiment pozitiv, a spus economista. 

Nu mă aștept ca Ministerul Finanțelor să aibă probleme în asigurarea finanțării pentru 2026 (necesarul de finanțare este cuprins între 265-275 mld. lei în lei și valută), mai cu seamă că România încă plătește dobânzi mari, care atrag interesul tuturor investitorilor, a menționat Anca Negrescu. 

”Noi oferim randamente de non-investment grade, la o țară care are investment grade”. 

UniCredit , care are o prezență puternică în Europa Centrală și de Est, iar în România este în topul băncilor, mai ales după finalizarea achiziției Alpha Bank anul trecut, are o prognoză optimistă pentru 2026 pentru această zonă, cu o creștere economică cuprinsă între 2-3%, față de o creștere economică în zona euro de 1-1,5%. 

Economiștii UniCredit au prezentat la Viena prognozele economice pentru 2026, Polonia fiind în fruntea țărilor unde se așteaptă o creștere economică de peste 3%. 

Anca Negrescu are o prognoză de o creștere economică de 3% pentru România în 2027, dacă vor fi îndeplinite condițiile de ajustare bugetară, reducere a inflației și a dobânzilor, la care se adaugă creșterea investițiilor publice și private, plus atragerea de fonduri europene. 

Foto: Mauro Marrano

Dacă până acum, modelul Europei Centrale și de Est, era de creștere prin investiții străine directe, salarii scăzute și creștere susținută a exporturilor, acest model începe să se schimbe, cererea internă urmând să ia locul exporturilor în susținerea creșterii economice, spune Mauro Marrano, senior economist Europa Centrală și de Est, UniCredit .  

Această regiune va continua să se apropie de media Uniunii Europene la nivelul PIB per capita. 

Creșterea salariilor este așteptată să continue în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, cele mai multe fiind pe o creștere real-pozitivă, adică creșterea nominală a salariilor fiind peste inflație, cu excepția României în 2026. 

Fondurile Europene vor continua să fie un motor de creștere economică substanțial, mai ales că în 2026, toate țările se vor grăbi să absoarbă banii din PNRR. 

Investițiile companiilor private vor începe să își revină după fluctuațiile din ultimii ani, chiar dacă ritmul de creștere nu va fi așa de spectaculos. 

Războiul tarifelor declanșat de Donald Trump nu a avut un impact negativ important pentru țările Europei Centrale și de Est, mai ales că acestea nu au un comerț foarte mare cu SUA, menționează economiștii UniCredit. 

Inflația va scădea, fie va rămâne în țintele europene, ceea ce va deschide calea unor reduceri de dobândă operate de băncile centrale. 

”În România, mă aștept ca BNR să reducă dobânda de referință de la 6,5% la 4,5% la finalul lui decembrie 2026 și cu o reducere în continuare în 2027, dacă inflația se va duce către ținta de 2,5% +- 1%”, menționează Anca Negrescu. Dar acesta este scenariul optimist, precizează ea. 

În scenariul pesimist, care ar interveni dacă nu vom vedea nicio ajustare fiscală, dobânda va rămâne la 6,5%. 

Foto: Edoardo Campanella

Edoardo Campanella, director și redactor-șef al The Investment Institute, Unicredit, o instituție care oferă analize globale, spune că asistăm la schimbări geopolitice majore.

”Ceea ce face Trump nu cred că este neapărat o nebunie, cu o schimbare de model, de la globalizare la neomercantilism și neoimperialism”. 

Neoimperialismul poate fi caracterizat ca un proiect economic pentru accesul la resurse pe care America le consideră vitale pentru propria securitate. 

”Ca să nu mai vorbim de neomercantilism, prin care totul se judecă ca o tranzacție – aici nu mai vorbim despre democrație, ci doar despre un deal”, a menționat Campanella. 

”De exemplu, Trump nu cred că discută în probleme de democrație în Venezuela, ci se bazează strict pe accesul la resurse, nu printr-o schimbare de regim, ci cu ajutorul elitelor din Venezuela, ceea ce este un model complet diferit”, a mai spus el. 

Globalizarea începe să nu mai fie un model economic și vom vedea din ce în ce mai mult modele de protecție și tranzacționare. 

Pentru Europa sunt semne legate de viitor, pentru că în modelul actual, dacă nu îl schimbă, riscă să fie strivită între SUA și China. 

Europa nu se poate opune Chinei în structura actuală, în condițiile în care ultimul an ne-a arătat că nu prea există proiecte de re-shoring, adică readucerea investițiilor europene din China în Europa, ci ne-am trezit cu China peste noi, iar Europa nu poate să-i facă față. 

Totuși, Edoardo Campanella nu crede că modelul actual al Uniunii Europene se va destrăma, cel puțin pe termen scurt.