Ungaria ține cu dinții de Banca Internațională de Investiții, considerată banca spion a Rusiei

În paralel cu crearea unei alternative regionale la Uniunea Europeană, Moscova a încercat să dezvolte și instituții financiare care să concureze cu cele cu sediul la Washington, Banca Modială și FMI. Soluția Moscovei este Banca Internațională de Investiții (BII), care-i avea ca membri până la invazia rusă din Ucraina pe Cuba, Vietnam, Mongolia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria și Slovacia.

În semn de prietenie și colaborare cu Ungaria, Rusia a mutat sediul instituției la Budapesta în 2019. Dar după ce armata rusă a intrat în Ucraina, țările est-europene s-au retras una după alta din acționariatul băncii. Doar Ungaria a anunțat că preferă să continue să facă parte din BII, cu precizarea că nu îi este clar dacă își va permite acest lucru financiar, scrie Euractiv. Banca de dezvoltare a fost descrisă atunci când  a venit în Europa ca fiind „calul troian al lui Putin“. În 2019, nouă senatori democrați din SUA, inclusiv candidatul de atunci pentru nominalizarea la președinția partidului Bernie Sanders, au scris o scrisoare în care își exprimau rezervele față de BII, care „este văzută pe scară largă ca o armă a serviciului secret rusesc“.

Opoziția maghiară unită, condusă de primarul independent Peter Marki-Zay, a numit instituția financiară „bancă spion“ și a cerut retragerea Ungariei în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia este cel mai mare acționar al băncii, cu o participație de 47,46%, urmată de Ungaria (17,37%). Dintre celelalte state membre ale UE, Bulgaria deține 9,93%, Republica Cehă 8,8%, România 6,14% și Slovacia 6,7%.

Republica Cehă, Bulgaria, Slovacia și România au anunțat deja că vor părăsi instituția. „Este o bancă funcțională, care a oferit și împrumuturi pentru diverse proiecte de dezvoltare din Ungaria, așa că pot doar să spun că este în interesul Ungariei ca acestea  să continue“, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar Gergely Gulyas. Cu toate acestea, Gulyas, deși a subliniat că anunțurile altor țări din UE nu au fost încă urmate de acțiuni, a pus sub semnul îndoielii dacă va exista suficientă lichiditate pentru ca Ungaria să rămână acționar al instituției. „Nu vrem să ne retragem, întrebarea este dacă vor mai fi și alte opțiuni, dar aceasta este o întrebare economică“, a spus el.