Ungaria este de neoprit la fabrici de baterii pentru mașini electrice, impinsă de China, și a devenit principala țintă europeană a investițiilor chinezești

Numele Sunwoda s-a putea să nu spună multe publicului euro­pean, dar este unul dintre cei mai mari producători de bate­rii, inclusiv pentru mașini elec­trice, din lume și vine din China.

Numele Sunwoda s-a putea să nu spună multe publicului euro­pean, dar este unul dintre cei mai mari producători de bate­rii, inclusiv pentru mașini elec­trice, din lume și vine din China. În pregătirea intrării pe piața europeană a ales Ungaria pentru a-și construi o fabrică. Tot luna aceasta un alt producător de baterii, tot din China, EVE Power, a anunțat că a ales Ungaria ca locație pentru o mare uzină. Dar investițiile celor două companii sunt minuscule în comparație cu cea de 7,3 miliarde euro cu care CATL, cel mai mare producător de baterii din lume, a șocat Europa anul trecut și prin care Ungaria a dat șah-mat vecinilor est-europeni. CATL este din China.

În căutarea rădăcinilor și a valorilor, Un­garia s-a apropiat de marea familie a popoa­relor turcice, unde forța dominantă este Turcia, a încercat o relație oportunistă cu Rusia care se degradează pe măsură ce Mos­cova rămâne fără bani, este în divorț cu Polo­nia din cauza legăturii cu Rusia și se îndepăr­tează de Occident, cu care nu se mai identifică, dar pe care totuși îl apără în fața tăvălugului de refugiați necreștini. Ungaria pri­mește totuși cu brațele deschise și încurajează cu stimulente grase investițiile în industrie ale coloșilor din Germania.

Planurile celor trei mari constructorilor auto ger­mani de a face din Ungaria un centru european al pro­duc­ției de mașini și motoare electrice i-au atras pe marii pro­ducători de baterii asiatici și încă îi mai atrage. Tăvălugul a înce­put înainte de 2020, când electromobilitatea încă îi speria pe jucătorii europeni dar părea calea spre viitor aleasă de Comisia Europeană și de guverne, cu companii sud-coreene pre­cum SK Innovation și continuă cu giganți din China, noua țară prietenă. Și nu se mai oprește. Însă timp ce investitorii sud-coreeni trec adesea nebăgați în seamă, cei chinezi stârnesc mai întotdeauna controverse.

Atmosfera din Europa, dar și poziția liderilor politici maghiari, facilitează apariția de critici. Marile guverne europene și Comisia Europeană vorbesc de reducerea riscurilor în relațiile cu China și introduc mecanisme de control și ve­rificare a investițiilor chine­zești, Beijingul și companiile pe care acesta le influențează fiind considerate mai degrabă concurenți decât parteneri. Acest lucru poate și sub presiunile Washingtonului. În schimb, Ungaria se deschide tot mai mult Chinei. Aeroportul de la Budapesta a devenit centrul regional de distribuție al produselor comandate de est-europeni pe platformele de comerț chinezești Aliexpress și Alibaba, bănci strategice chineze, cum ar fi China Construc­tion Bank, își deschid sedii în Ungaria, periodic sunt anunțate noi rute aeriene între Budapesta și tot mai multe orașe chinezești.

Apoi guvernul maghiar a îmbrățișat dis­cursul Beijingului privind războiul din Ucraina, care s-ar rezuma la o încetare a lupte­lor în care Kievul de fapt pierde, iar Moscova câștigă. Cu o astfel de deschidere, Ungaria a primit investiții de 7,6 miliarde de dolari anul trecut, mai mult decât oricare altă țară, potrivit presei chinezești, în cadrul Belt and Road Initiative (Noul Drum al Mătăsii), proiectul de suflet al președintelui chinez Xi Jinping de extindere a influenței comerciale și politice a Chinei în lume și până în inima UE.

Altă sursă, Mercator Institute for China Studies, pune investițiile totale chinezești din Europa din 2022 la aproape nouă miliarde de euro, cele mai multe ducându-se în fabrici de baterii din Germania, Marea Britanie, Franța și Ungaria. Criticii spun că odată cu banii vin și obligații politice care se vor reflecta probabil în intervențiile Ungariei asupra deciziilor UE privind China. Așa cum se întâmplă acum în contextul războiului pornit de Rusia contra Ucrainei. Blocarea ajutoarelor UE pentru Ucraina de către Ungaria este pusă în relație directă cu cele 10 miliarde de euro pe care Rusia le-a promis pentru extinderea singurei centrale nucleare maghiare.

Contractul și condițiile financiare au fost se­cretizate de guvernul maghiar, astfel că nu se știe în ce direcții curg banii sau dacă aceștia mai vin. La o întâlnire recentă dintre ministrul co­mer­țu­lui chinez Wang Wentao și ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto la Beijing, ofi­cia­lul maghiar a anunțat că urmează noi inves­tiții chi­nezești, de 3 miliarde euro, în industria auto a Un­gariei. Fabrica Sunwoda face, probabil, parte din a­cestea. Cu ocazia aceleiași vizite, Szijjarto s-a în­tâlnit cu executivi de top ai unor mari com­pa­nii chinezești, printre care Huawei Techno­logies (prigonită în SUA și în alte state aliate din Vest). Ungaria găzduiește cel mai mare cen­tru de distribuție din afara Chinei al Huawei.

Astfel, la Beijing, Ungaria este văzută drept țara din UE „cea mai prietenoasă cu China“. „Noi nu vedem China ca pe un risc, ci ca pe o țară care, dacă cooperezi cu ea, îți oferă oportunități imense“, a spus Szijjarto la plecarea din China. Aceste oportunități creează mii de locuri de muncă în Ungaria. Dar cum țara se confruntă cu un deficit de muncitori, o parte din locurile de muncă vor fi ocupate de angajați din străinătate. Pe de altă parte, după cum arată presa chineză, doar cu un singur oraș de 200.000 de locuitori, Debrecen, unde este concentrată industria auto, Ungaria va ajunge în 2030 pe locul doi în Europa la producția de baterii, în față având-o doar pe imensa Germanie. La ediția de anul acesta a târgului internațional de bunuri de consum dedicat Europei de Est China-CEEC Expo, organiat în orașul Ningbo, Ungaria a fost invitat special și a jucat rolul principal, 35 de companii maghiare expunând acolo.