De unde vine deficitul bugetar record din 2023? Cheltuielile cu Armata și lucrările de infrastructură nu explică derapajul bugetar: Armata a cheltuit 4,4 mld. lei cu achiziții militare, iar volumul de lucrări de infrastructură scade. Cheltuielile cu salariile bugetarilor și cu bunuri și servicii cresc cu 20%

Guvernul Ciolacu a făcut, la trei luni din 2024, un deficit bugetar record, de 36 mld. lei, adică 2% din PIB-ul care ar urma să fie de aproximativ 1.700 de lei în 2024. Cu mai multe ocazii, premierul sau alți membri ai cabinetului de miniștri au spus că de vină sunt cheltuielile militare pentru creșterea deficitului. Cifrele de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) arată însă că doar 4,4 mld. lei au fost cheltuiți pentru achiziții de tehnică și armament militar. Or, deficitul bugetar a ajuns la 36 mld. lei, iar la „cheltuieli de capital” sunt consemnate de către Finanțe plăți de 15 mld. lei, triplu față de aceeași perioadă din anul trecut.

„În perioada ianuarie-martie 2024, prin Direcția generală pentru armamente, au fost efectuate plăți pentru înzestrarea Armatei Române în valoare de 4,4 miliarde lei”, a transmis Ministerul Apărării Naționale, într-un răspuns adresat ZF.

De altfel, guvernul a mai spus că alocă sume record pentru Apărare, în special în situația în care de doi ani România s-a trezit cu un război la graniță. Pentru 2023, România a alocat un buget de 2,5% din PIB destinat apărării, dar cheltuielile efective au fost, atunci când s-a tras linie la final de an, de numai 1,6% din PIB.

Din datele de la MApN reiese clar: deficitul bugetar record de 36 mld. lei din T1/2024 și triplarea cheltuielilor cu investițiile din bugetul de stat (15 mld. lei) sunt departe de a putea fi justificate de cheltuieli cu înzestrarea Armatei, care au fost de numai 4,4 mld. lei.

Cheltuielile de capital, adică investițiile de la bugetul de stat, au fost de 15 mld. lei în T1, triple față de aceeași perioadă a anului trecut. Cum este clar că triplarea nu vine din cheltuieli militare, intuitiv majorarea cheltuielilor cu investițiile ar trebui să vină din lucrări de infrastructură: autostrăzi, căi ferate, infrastructură energetică, poduri etc. Datele merg, de obicei, mână în mână: dacă la Finanțe se văd majorări ale cheltuielilor de capital, la INS se văd creșteri ale volumelor de lucrări de infrastructură. În T1/2024, însă, datele sunt divergente: lucrările de infrastructură scad (-1%) în primele două luni din an, dar cheltuielile cu ele se triplează.

Cum se explică? Analiștii financiari au spus în mai multe rânduri, încă de la finalul lui 2023: ca în fiecare an, guvernul a amânat cheltuieli pe final de an, ca să cosmetizeze deficitul bugetar. Sunt plăți pentru infrasructură, dar sunt plăți pentru lucrări din 2023. În mod firesc, dacă plățile au întârziat, lucrările nu au mai avansat și așa se explică și stagnarea volumului de lucrări de infrastructură de la INS.

De unde a mai venit deficitul? Cifrele vorbesc singure: guvernul și-a bugetat să crească cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 11% și cu bunuri și servicii cu 6%. La trei luni din an, cheltuielile cu salariile cresc cu 20%, la 37 mld. lei, iar cheltuielile cu bunuri și servicii cu 24%, la 21 mld. lei.

Principalele coordonate ale cheltuielilor bugetare în T1/2024:

·      36 mld. lei deficit bugetar

·      15 mld. lei cheltuieli de capital de la buget, din care 4,4 mld. lei cheltuieli ale Armatei

·      -1% a fost creșterea volumului de lucrări de infrastructură în primele două luni din an

·      37 mld. lei au fost cheltuielile cu salariile bugetarilor, +20%

·      21 mld. lei a cheltuit guvernul cu bunuri și servicii, +24%

Să revină la o creștere de cheltuieli cu salariile de 11% va fi o misiune foarte complicată pentru guvern. Dacă nu au ieșit deja în stradă, aproape toate categoriile de bugetari se pregătesc să protesteze sau amenință cu greve pentru salarii mai mari.

Guvernul are un deficit programat de 5% din PIB în 2024, însă nu mai crede nimeni în el. Principalele instituții internaționale, inclusiv Comisia Europeană sau agențiile de rating, deja văd pentru 2024 un deficit bugetar mai mare chiar decât cel de anul trecut, când diferența dintre veniturile guvernului și cheltuielile sale a fost de -5,7% din PIB, mult peste ținta asumată, de 4,4% din PIB.

Care au fost principalele achiziții ale Armatei Române în primele trei luni din an:

•           echipamente de comunicații;

•           echipamente pentru forțe terestre – platforme de luptă;

•           echipamente pentru forțe aeriene – echipamente de avionică și apărare antiaeriană;

•           echipamente pentru forțe navale – platforme de luptă și apărare antinavă;

•           echipamente pentru forțe de operații speciale;

•           echipamente pentru suport logistic.