Unde este trâmbițata „austeritate” bugetară? Într-o singură lună, septembrie, deficitul bugetar a crescut cu 14 mld. lei (2,8 mld. euro), până la 56,4 mld. lei (3,55% din PIB). Veniturile bugetului au crescut, la nouă luni din an, an la an, cu 11%, iar cheltuielile cu 13,1%
Veniturile bugetului consolidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adâncește. 5,5% din PIB…
Veniturile bugetului consolidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adâncește. 5,5% din PIB va fi deficitul guvernamental în acest an, anticipează guvernul, în vreme ce asociația analiștilor financiari din România îl anticipează la 5,8% din PIB.
♦ Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,55% din PIB-ul estimat ♦ Singura pată de coloare din acest tablou gri sunt investițiile: investițiile din fondurile UE și de la buget au cumulat, la nouă luni, 57,7 mld. lei (11,5 mld. euro).
Veniturile bugetului consolidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adâncește. 5,5% din PIB va fi deficitul guvernamental în acest an, anticipează guvernul, în vreme ce asociația analiștilor financiari din România îl anticipează la 5,8% din PIB. Legea bugetului votată de Parlament prevedea un deficit de 4,4% din PIB în 2023, dar undeva, nimeni nu știe cu precizie unde, lucrurile au scăpat de sub control. Doar în luna septembrie deficitul a crescut cu 14,4 mld. lei (2,8 mld. euro), adică aproape 1% din PIB și a ajuns la un sold de 56,4 mld. lei la nouă luni din an. Și, așa stând lucrurile, și datoria publică crește exponențial. Din ianuarie până în august, datoria publică a crescut cu 70 de miliarde de lei – 14 miliarde de euro euro, până la 150 de miliarde de euro. În aceeași vreme previziunile de creștere economică scad până la 2-2,2%.
Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe, veniturile totale au fost, în primele nouă luni din an, de 368 miliarde lei, în creștere cu 11% (an/an). Cheltuielile bugetare au fost de 424,5 mld. lei, cu 13,7% peste perioada similară a anului precedent.
Din totalul veniturilor, încasările din impozitul pe salarii și venit au fost, potrivit sursei citate, de 29,9 mld. lei (plus 21,4% an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au făcut un salt de 10,6%, sub evoluția fondului de salarii din economie (plus 15,3%).
Contribuțiile de asigurări au fost de 116,7 mld lei, în creștere cu 12,8% (an/an). Din impozitul pe profit bugetul a primit 20,4 mld lei (plus 11,4%, an/an)
Încasările nete din TVA au înregistrat 75,1 mld lei, în creștere cu 8,8% (an/an). Veniturile din accize au fost 27,3 mld lei – o creștere de 3,2% (an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au totalizat 32,6 mld lei, în creștere cu 22,2% (an/an).
La cheltuieli, cheltuielile de personal au fost 96,7 mld. lei (plus 10,8%).
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital (investiții din buget) și bani de la UE, au fost de 57,7 mld. lei, în creștere cu 40,2%, an/an. Suma este împărțită așa: 63% bani UE (34,2 mld. lei) și restul banii bugetului (23,5 mld. lei).
Cheltuielile cu asistența socială (pensii și ajutoare) au fost de 145 mld. lei, în creștere cu 9,9%, an/an.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 54 mld. lei, în creștere cu 9,4%, bani care s-au dus într-o proporție semnificativă la bugetele locale și la asigurările de sănătate, spun Finanțele.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,5 mld. lei, în creștere cu 12,5% și, desigur, statul împrumutându-se puternic și la dobânzi mari plătește mai mult.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 14,2 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,6 mld. lei) care reprezintă 39,5% din total subvenții.