Unde se află piața vinului spumant în România. Piața locală a scris pagini importante în povestea acestei băuturi

Această licoare are o istorie îndelungată, iar România, deși nu se știe prea multe despre asta, a scris câteva pagini importante în această poveste. Mai exact, România este a patra țară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentație naturală în sticlă – după Franța, Germania și Rusia, conform informațiilor oferite de enologi. Totuși, istoria zbuciumată a țării a făcut mai dificilă crearea unui nume important în contextul global. În ultimii ani însă, o serie de crame locale, mari și mici, au pus din nou România pe harta internațională a vinului spumant.

„Come quickly, I am tasting the stars!“ Este o afirmație ce i-a fost atribuită călugărului benedictin Dom Perignon în momentul în care acesta a gustat prima dată șampania. Dom Perignon este cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea uneia dintre cele mai apreciate băuturi ale tuturor timpurilor. De aceea, în semn de omagiu, unul dintre cele mai cunoscute branduri de vin spumant din lume îi poartă numele. De atunci au trecut mai bine de trei secole, însă producătorii de vin caută încă cele mai strălucitoare „stele“. Iar producătorii români au început și ei să-și creioneze propriile constelații. Pe harta mondială a vinului spumant.

Spumantele reprezintă astăzi doar 1% din toată producția locală de vin, dar tot mai mulți jucători pariază pe segment pentru că există apetit de consum. România realizează anual sub 50.000 hl de vin spumant, la o producție totală de puțin sub 5 milioane de hectolitri de vin, conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

În ultimii ani numărul cramelor care au pariat pe acest segment a crescut, fiind vorba atât de jucători mari precum Cramele Recaș, cât și de crame mici și medii precum Petro Vaselo, Villa Vinea sau Crama Bauer. Consumatorii locali au descoperit gustul spumantelor bând vinuri produse în alte țări, prosecco din Italia sau șampanie din Franța, și dat fiind că exista cerere, și producătorii locali s-au repliat rapid.

La nivel mondial se produc anual 20 de milioane de hectolitri de vin spumant, an de an cifrele fiind în creștere cu 3% în medie, arată datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Deși vin spumant se produce în toate colțurile lumii, statele UE sunt de departe cel mai important nume, fiind responsabile pentru 70-80% din volumele realizate la nivel mondial. Începând cu 2016 cel mai important producător de la nivel mondial e Italia, cu 5,3 mil. hl în 2018 (ultimul an pentru care există date), adică 10% din tot vinul realizat în cizmă și chiar puțin mai mult decât toată producția de licori bahice în România.

Producția de spumant din Europa e concentrată în mâinile a patru țări – Italia cu ai ei prosecco, Franța cu binecunoscuta șampanie, Spania cu cava și Germania. Pe lângă ele își fac loc și alte state, printre care, timid, și România. Local se realizează însă anual sub 50.000 hl de vin spumant, adică 1% din producția totală din România. Cifrele sunt însă în creștere.

„Consumul de spumante este în continuă creștere la nivel mondial. Ultimele date pe care le avem noi arată că din cei aproximativ 25 de miliarde de litri de vin băute anual la nivel global, aproape 2,5 miliarde de litri sunt de spumant. Acest lucru înseamnă că se beau circa 3,33 miliarde de sticle de spumant de 750 ml, echivalentul a 0,4 l per capita la nivel mondial. În aceste condiții este firească alegerea cramelor românești de a face vinuri spumante”, spune Ariana Negru, responsabil pentru departamentul comercial al producătorului de vin Petro Vaselo.

Producătorul de vin din județul Timiș realizează circa 60.000-65.000 de sticle de spumant pe an, împărțite sub patru etichete și realizate cu două tehnologii diferite – metoda tradițională și charmant.

„Vinul spumant înseamnă undeva la aproape 20% din producția noastră totală. Motivele pentru care am pariat pe spumante sunt mai multe, unele raționale, altele subiective: în primul rând pentru că ne plac datorită versatilității și eleganței lor, iar în al doilea rând pentru că am bănuit ca terroir-ul nostru poate duce la rezultate bune. Și nu în ultimul rând, am făcut asta pentru că observasem pe plan mondial și implicit și intern trendurile și consumul în creștere.”

În ultimii ani, piața vinurilor spumante din România a cunoscut o creștere, mai accentuată în ultimii doi, de când în trend a apărut prosecco, spumantul italian care a prins și în România ca băutură de club și terase, dar mai ales în celebrul cocktail Aperol Spritz în a cărui compoziție intră și acest spumant, spune Ciprian Roșca, directorul comercial al Cramelor Recaș, unul dintre cei mai mari producători locali de vin. 

„Există un miraj al elitismului acestui tip de produs. Spumantul exprimă opulență, bunăstare, succes. În ceea ce privește reușita acestor încercări (a producătorilor români de a intra pe segment – n.red.), ea nu este garantată, fiindcă volumele nou apărute în piață, în această categorie, sunt din ce în ce mai greu de înghițit.”
El explică de fapt că în România vinul spumant este o băutură festivă, fiind savurat aproape exclusiv la evenimente, nu ca în țările în care consumul acestei categorii de vin a intrat aproape în cotidian.

„De multe ori, mai în glumă, mai în serios, comparăm această categorie cu ceaiul, care la noi se bea doar atunci când ești bolnav.” Tocmai pornind de la acest fenomen, loc de creștere există, crede Ciprian Roșca.

Totodată, în România se remarcă un consum mare la vinurile spumante/ spumoase mai puțin costisitoare, foarte fresh, puțin mai dulci și fără pretenții mari, spune și Raluca Bauer, cea care împreună cu soțul său Oliver au dezvoltat Crama Bauer din zona Drăgășani.
„Nu este ceva negativ, cred că acesta este primul pas în lumea spumantelor. Dar este mult de degustat până să apreciezi un zero dozaj sau un vin care a stat mai mult pe drojdii, pentru autoliză. În general spumantul este un vin special, ce necesită atenție poate mai multă decât un vin liniștit.” De exemplu, dacă pe etichetă scrie DRY, vinul spumant pe care îl descoperi în sticlă este dulce, deși DRY pentru vinurile liniștite înseamnă în pahar un vin sec.
„Se dezvoltă însă constant nișa de consumatori care apreciază mult mai mult metoda tradițională (de producție a vinului spumant – n.red.), mai ales atunci când este implicat și un soi românesc.”
Producția Bauer de spumante este una foarte, foarte mică, după cum spune Raluca Bauer, cu ediții limitate natural la 1.500-2.000 de sticle pe an.
„La fel cum am gândit toate celelalte vinuri Bauer, spumantul J.O.H.A.N.N.A este vinificat dintr-o singură parcelă de Fetească regală, cu vii vechi de peste 40 ani, după metoda tradițională. Din totalul producției noastre J.O.H.A.N.N.A. reprezintă doar 5%.”
Raluca Bauer adaugă că pentru ei spumantul a fost mai degrabă un omagiu adus Johannei Braun, cea care i-a inspirat să înceapă o afacere în România. Crama Bauer a fost înființată în 2012, anul în care Johanna s-a stins din viață, la 108 ani.
„A fost strămătușa lui Oliver, o femeie ce a trăit toată viață în vie și l-a ghidat pe Oliver atât personal, cât și profesional.”
Dacă în 2003-2004 erau foarte puțini producători ce aveau în portofoliu vinuri spumante, în 2020 în România sunt deja multe crame cunoscute care promovează și spumante.
„Sunt însă două situații: cei care vinifică în străinătate și comercializează spumantul sub eticheta proprie și cei care vinifică pe metoda tradițională și/ sau charmant în crama proprie, alături de vinurile liniștite. În ultimii ani cererea de spumante a crescut mult și tindem să credem ca este un stil de viață copiat din alte țări. În România, în general, se bea un spumant doar la Revelion sau la o onomastică”, spune Raluca Bauer. Însă cei care au călătorit au venit acasă și cu obiceiurile bune de a bea un spumant la început de masă sau după masă și, de ce nu, duminica la brunch, conchide ea.