Undă de șoc în România: se întâmplă pentru prima oară în ultimii 30 de ani

♦ „Interesul investitorilor este în continuare ridicat pentru România“, spun reprezentanții investitorilor străini. 

Capitalul social al companiilor cu participare străină a ajuns 49,5 mld. euro la finalul lui 2021, cu 100 mil. euro mai puțin față de sfârșitul lui 2020, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor de la  Registrul Comerțului.

Este pentru prima dată din 1991 încoace când la finalul unui an soldul de capital nou intrat în economie se află în teritoriu negativ, iar acest rezultat vine după o perioadă în care același indicator s-a zdruncinat serios.

Mai simplu spus, în ultimii zece ani (2012-2021) valoarea totală a capitalului social străin subscris este cu 9 miliarde de euro mai redusă față de zece ani anteriori (2002-2012), o perioadă care a inclus aderarea la NATO, integrarea în UE, dar și criza financiară din 2008-2009.

„Creșterea de capitaluri străine sub­scri­se a atins un platou începând cu anul 2015, anul în care aproape orice multi­na­țio­nală care a dorit să demareze în Ro­mânia un greenfield (cum am spune noi, «de la fi­rul ierbii» sau «de la zero») o fă­cuse deja în precedenții 15 ani, într-un crescendo neîn­tre­rupt“, a expli­cat pentru ZF Ramona Jurubiță, coun­try managing partner al KPMG și vicepreședinte al Con­siliului In­vestitorilor Străini.

„Practic, începând cu 2015 asistăm la o maturizare a economiei românești, în care avem de a face cu expansiunea afacerilor existente prin reinvestirea profitului realizat în România, împrumuturi intra-grup și împrumuturi directe din sistemul bancar“, a mai spus Ramona Jurubiță.

Astfel, spune Ramona Jurubiță, România nu a încetat să aibă investiții de capital străin și nici nu s-a reversat trendul, încât sa avem scăderi nete, doar că au luat alte forme, care nu sunt specific economiilor emergente, ci celor dezvoltate. 

„Este o altă confirmare, indirectă, a faptului că România a intrat în clubul țărilor dezvoltate. Acest stadiu de dezvoltare schimbă structura de finanțare a firmelor străine din subscrieri directe de capital înspre reinvestirea profitului și utilizarea capitalului împrumutat, lucru devenit posibil numai când afacerile derulate de firmele străine în Romania au istoricul și credibilitatea necesare“.

Ce înseamnă  „creșterea negativă din 2021“?

Rapoartele privind capitalul social realizate de Registrul Comerțului sunt diferite de cele privind investițiile străine directe (ISD) ale BNR.

„Investiția străină de capital în România(Is) este egală cu valoarea capitalului străin subscris la înmatriculare, plus subscrieri prin mențiuni de majorare a capitalului străin, plus/minus capitalul social cesionat de/către asociați/acționari rezidenți, minus capitalul social subscris la firmele radiate din registrul comerțului“, arată datele de la Registrul Comerțului care analizează statistica societăților cu participare străină la capital.

Practic majorările de capital și înființările de companii noi cu capital străin din 2021 au fost insuficiente pentru a acoperi radierile și reducerile de capital operate de alți investitori străini.

„Pentru 2021 cred că această „creștere negativă“ reflectă inerțial problema anului 2020, care este una globală, nu neapărat locală. Subcrierea negativă reflectă de multe ori, decizii luate cu un an înainte, în timpul și la final de 2020, anul pandemiei, an în care s-au decis distribuții de dividende către firmele holding, din prudență, și s-au luat puține decizii de investiții noi, din motive lesne de înțeles“, adaugă Ramona Jurubiță.

Printre motivele radierii de companii străine se află falimentele, dizolvările, însă și fuziuni locale sau transfrontaliere, așa cum arată datele solicitate de ZF de la Registrul Comerțului în încercarea de a explica prăbușirea capitalului străin din 2021. Un exemplu ar fi A&D Pharma Holdings, cu acționar în Olanda, companie radiată în aprilie 2021 ca urmare a unei fuziuni transfrontaliere. La data radierii, firma avea un capital social subscris de 1,1 mld. lei.

Și grupul American Chevron a dizolvat și radiat în 2021 firma Chevron Romania Holdings BV, cu un capital de 900 mil. lei la data radierii, în timp ce grupul energetic CEZ din Cehia a redus la începutul lui 2021 capitalul mai multor firme deținute în România. CEZ a vândut operațiunile locale către compania Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), unul dintre cei mai mari manageri de active alternative din lume, deținut de grupul australian Macquarie.

„Este adevărat că în ultimii cinci ani au scăzut în general și fluxurile nete de ISD (indicator analizat de BNR – n. red) raportat la PIB-ul României. Acest lucru trebuie corelat cu faptul că populația rezidentă în România aptă de muncă scade constant și, în același timp, importăm lucrători non-UE pentru a susține diferența de necesar, deficitul crescând în ritm exponențial, încât s-a ajuns ca pentru 2022 contingentul de lucrători străini care va fi admis să poată ajunge la 100 de mii. Deci avem această constrângere care creează un potențial obstacol pentru investitorii străini în România, și anume lipsa capitalului uman“, a concluzionat Ramona Jurubiță.

În România erau la finalul anului trecut aproape 237.000 de companii cu capital străin, cu 5.800 mai multe față de 2020, iar primii trei investitori străini sunt Olanda, Austria și Germania.