Una dintre dilemele sistemului de educație: câți dintre elevii cu bacul luat pleacă să-și continue studiile în străinătate și câți se întorc acasă

♦ Anul acesta, 146 de elevi au reușit să obțină nota 10 la examenul de bacalaureat, dar la nivel oficial nimeni nu știe cât din această elită își va continua studiile în România. De asemenea, Ministerul Educației nu are date despre universitățile străine care atrag anual cei mai mulți elevi români, neexistând nici date privind numărul celor care aleg să revină pe plan local. Lipsa statisticilor concrete legate opțiunile elevilor și studenților face ca programe cum sunt România Educată să nu fie mai mult de simple exerciții de imagine.

„Informațiile solicitate nu sunt stocate în bazele de date ale Ministerului Educației, absolvenții nefiind obligați să le comunice, odată ce și-au încheiat traseul educațional în sistemul național de învățământ preuniversitar sau superior“, a răspuns Radu Szekely, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației la solicitarea ZF privind o statistică a elevilor care aleg să plece anual peste granițe pentru a-și continua studiile.

Aceasta este doar o altă necunoscută care se adaugă celor existente într-o țară  care nici măcar numărul de locuitori nu și-i știe. Pe de altă parte, în ciuda acestor incertitudini, programele pentru reformarea sistemului de educație astfel încât acesta să pregătească viitoare generații de tineri ușor adaptabili economiei de piață cotinuă să fie scrise.

„România Educată“, un document de peste 137 de pagini a fost lansat săptămâna aceasta la sediul guvernului, în prezența președintelui Klaus Iohannis, după șase ani de dezbateri.

„În 2030, elevii vor deprinde, prin educație, mecanisme de reziliență care să sprijine adaptarea acestora la incertitudini și la situații de criză. Cu sprijinul întregii comunități educaționale, aceștia vor fi cetățeni responsabili în devenire, cu stimă de sine, capabili să se adapteze la dinamica socială a viitorului“, se arată în document.

Întrebarea care se ridică este cum va putea comunitatea educațională să modeleze viitoarele generații de elevi și studenți când nici măcar nu există date privind opțiunile de carieră ale celor vizați?

„Dintre țintele concrete pe care ni le propunem, reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, reducerea ratei de analfabetism funcțional, asigurarea competențelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât și al elevilor, dez­voltarea învățământului profesional, precum și creșterea numărului de absolvenți de studii superioare“, a spus președintele Iohannis în deschiderea ședinței de guvern.

Strategia România Educată include ținte precum scăderea ratei de abandon școlar, scăderea ratei de analfabetism funcțional, precum și digitalizarea sistemului de învățământ. Una dintre țintele importante care ar trebui urmărite ar fi însă și capacitatea tinerilor de a se integra pe piața forței de muncă după studiile realizate.

De exemplu, datele Eurostat arată că rata tinerilor NEETS, adică persoanele care nu se află nici în sistemul de învățământ, nici în piața muncii este de 16,6% pentru tinerii între 15 și 29 de ani, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Printre țintele prevăzute în proiectul România Educată se numără ca 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educație antepreșcolară. Mai departe, se dorește scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%. Un alt obiectiv major este reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional astfel încât să ajungă la cel mult 20%. Pe segmentul de competențe digitale se dorește ca proporția elevilor de clasa a opta cu competențe scăzute în domeniul informatic să fie sub 15%.