Una dintre cele mai mari bănci din România vrea să facă banking prin Facebook

Horia Velicu coordonează departamentul de inovație al BRD-Groupe Société Générale, cea de-a treia bancă de pe piața locală din punctul de vedere al activelor (cu un venit net bancar de 2,77 miliarde de lei și un profit net de 728,3 milioane de lei, în 2016, acesta fiind cel mai bun rezultat anual al companiei de după 2009). înființarea acestui departament, anul trecut, face parte dintr-o inițiativă amplă, la nivelul tuturor entităților Société Générale din lume, și are ca scop experimentarea serviciilor de banking în era inovației. ”Eu am făcut o pauză. Am lipsit doi ani din firmă și când m-am întors inovația era principala valoare organizațională“, explică Velicu modul în care a fost prioritizat conceptul de inovație în ultimul timp.

Potrivit lui Horia Velicu, departamentul pe care îl coordonează are un buget anual, dar spune că acesta nu este relevant. ”Fiind o inițiativă susținută de CEO, dacă există vreo nevoie, se alocă resurse în direcția respectivă. Eu am un buget de experimentat – de participat la evenimente, cumpărat tehnologii, hardware, dar când e vorba despre lucrurile cu adevărat importante, cum ar fi, spre exemplu, un contract cu o companie din fintech, să fac o demonstrație de concept, care costă destul de mult, acest tip de proiecte sunt aprobate. Un astfel de experiment al departamentului pe care îl coordonez costă în general în jur de 100.000 de euro.“

Horia Velicu și-a început cariera în 1996, pe când era în anul II de facultate, când studia Finanțele, la agenția Reuters; ”făceam ce am ajuns să fac apoi tot restul carierei – o combinație între finanțe și informatică“. Concret, implementa aplicații furnizate de Reuters la vremea respectivă băncilor (Reuters este unul dintre furnizorii principali de aplicații pentru trezoreria băncilor, în zona de predicții financiare, în partea de retail, burse, valute, depozite unde se tranzacționează sume mari). A implementat soluțiile în majoritatea băncilor mari din România și, după ce a luat contact cu mai multe bănci, și-a propus să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în cadrul acestora: ”Aveam trei proiecte în același timp și fugeam de la una la alta, la propriu, în oraș. Mi-am propus să mă așez undeva și să înțeleg cu adevărat despre ce este vorba. Când faci un proiect, încerci să înțelegi cât se poate modul de funcționare a acestuia, dar la fiecare client este diferit.“

A ales BRD, unul dintre primii lui clienți, unde a construit de la zero o echipă IT legată de piețele financiare, apoi a ajuns să conducă toată partea de operațiuni a băncii. După 11 ani la BRD și 18 ani în domeniu, a decis să ia o pauză. ”Am lucrat la realizarea unui joc pentru iPhone, fiindcă asta mă pasiona la momentul respectiv.“ După doi ani de încercări, în care mărturisește că, deși produsul se afla într-un stadiu avansat, nu a mai reușit să-l lanseze, a revenit la banking. ”Exact genul acesta de lecție trebuie să îl învețe start-up-urile; mă bucur că am avut genul acesta de experiență.“ A revenit la BRD la propunerea de preluare a funcției de head of Innovation Lab al BRD.

DE LA UN CONCEPT „TRENDY“ LA O NECESITATE REALĂ

Horia Velicu spune că dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovație de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate: ”Cine nu ține pasul și nu investighează noile tehnologii și toată partea de inteligență artificială o să piardă foarte mult, indiferent de domeniul din care face parte – banking, energie etc. Exista o perioadă în care era opțional, cool și trendy, dar acum cred că devine o necesitate“. Departamentul pe care îl conduce, format din trei persoane, este mandatat de top managementul băncii cu peste opt mii de angajați să descopere modalități tehnologice de livrare de noi produse și servicii clienților, precum și pentru îmbunătățirea vieții angajaților, cum ar fi automatizarea unor sarcini de rutină.

Horia Velicu oferă și un exemplu concret legat de modul în care tehnologia poate simplifica viețile angajaților: în cazul unui helpdesk cu 400 de solicitări zilnice, trei oameni sortează zilnic cerințele, pentru a le transmite către echipele dedicate; potrivit lui Velicu, acesta este unul dintre domeniile în care se poate aplica un algoritm de machine learning: un robot ar putea să citească mailurile și să identifice tipul de problemă, pe care să o trimită apoi echipei. ”Bineînțeles că va mai greși, dar nesemnificativ, adică dacă va greși în 5% din cazuri, acelea vor fi redirecționate, dar cele 95% vor economisi mult timp din viața unor oameni.“

Câți dintre angajații unei bănci vor fi astfel înlocuiți? Horia Velicu face referire la articolele din presa internațională care vorbesc despre tipurile de locuri de muncă ce pot fi înlocuite de roboți. Potrivit lui Velicu, astfel de roboți sunt dezvoltați pe baza tehnologiei ”deep learning“ (cunoscută și ca deep structured learning sau hierarchical learning, presupune abilitatea învățării de anumite sarcini de către rețele neurale artificiale). Șeful departamentului de inovație al BRD spune că Google a făcut o descoperire prin care astfel de rețele neurale să creeze ele însele rețele optime; astfel, chiar și jobul lui ar putea fi înlocuit în viitor, glumește el.

Din cadrul unei bănci însă, roboții ar putea prelua din sarcinile persoanelor care lucrează în departamentele de call center, de pildă, care filtrează și chiar și rezolvă solicitările; în acest nou cadru, angajații ar putea să trateze doar excepțiile, cazurile neobișnuite. ”Până la urmă, după mine, filosofia aceasta presupune că oamenii ar trebui să se ocupe de domenii care aduc valoare adăugată, nu lucruri de rutină; roboții să fie roboți și noi să fim oameni.“ El este de părere că nu ar trebui să existe temeri legate de această dezvoltare: ”Nu cred că ar trebui să ne înfricoșăm, până la urmă avem șansa să facem ceva creativ. Fiecare dintre noi, indiferent de nivelul de educație, cred că are ceva de exprimat. Pe vremuri, existau oameni care calculau, erau puși într-o sală și adunau cifre pentru că nu existau calculatoare, astfel că erau angajați calculatori; acum, păstrând paralela, nouă ni se pare distractiv cum ar putea cineva să fie angajat să facă calcule, dar uite că asta se întâmpla atunci“.

BANKING PRIN FACEBOOK, ÎN CURÂND ȘI ÎN ROMÂNIA

Din rândul serviciilor pe care departamentul său le experimentează pentru a le oferi clienților, Velicu oferă ca exemplu o metodă nouă de a deveni client al băncii de la distanță, fără a veni vreodată la sucursală. ”Acest serviciu s-ar adresa atât clienților foarte tineri, orientați spre tehnologie, care s-ar putea să devină clienți ai unei bănci de pe canapea din sufragerie, cât și celor care nu reușesc să ajungă la bancă – cei din diaspora, care au nevoie de servicii destul de simple, de pildă transferuri, și nu au conturi bancare.“ Acest tip de probleme se pot rezolva, potrivit lui Horia Velicu, de la distanță, folosind tehnologii biometrice, ca recunoașterea facială sau alte elemente de securitate. El spune că există două firme la nivel mondial care oferă astfel de tehnologii avangardiste, iar BRD lucrează cu una dintre acestea. ”Este un efort de căutare în primul rând de parteneri și de filtrare a acestora, iar acest lucru ocupă foarte mult timp.“ Potrivit lui, astfel de competențe, de fintech, nu există pe piața locală, domeniul fiind prea nou.