Un zbor fără turbulențe către profit

Vineri, 13. Paris. Am aterizat fără ghinion pe aeroportul Charles de Gaulle, cu o întârziere de un sfert de oră, ce-i drept, cauzată nu de ceasurile rele, ci de degivrarea lentă a avionului înainte de decolarea de la Otopeni. Din avion, în Parisul învăluit în răsărit părea că e primăvară și nicidecum ianuarie. Vântul tăios, soarele cu dinți și cele câteva grade peste zero de afară aveau însă să-mi arate că mă voi păcăli din nou, dacă mă las condus de aparențe. Ne-am îndreptat către Champs-Elysées unde colegul Paul, jurnalist în Marea Britanie, remarca lipsa decorațiunilor de Crăciun. Urma să aflu la sosirea în România că n-am ajuns noi prea târziu în orașul de pe Sena, căci Elysées-ul nu văzuse oricum prea multe luminițe de Sărbători.

La nici doi pași de Arcul de Triumf, Air France prezenta în restaurantul maestrului Joel Robuchon, bucătarul ale cărui restaurante totalizează 26 de stele Michelin, noile meniuri pe care compania le va oferi, timp de șase luni, pasagerilor de la clasa business. E printre cele mai luxoase restaurante în care am intrat vreodată, iar cele zece feluri de mâncare aveau să-mi confirme că toate stelele bucătarului erau binemeritate. Clasicele discuții despre vinuri și schimburi de păreri despre capitala Franței făceau atmosfera extrem de plăcută.

Dar, în spatele cortinei, nu era totul atât de roz. “Cu siguranță știți că poate nu e cel mai bun context, însă programul maestrului Robuchon este extrem de strâns și programasem de mult timp evenimentul.” Nu era neapărat tensiune, ci mai degrabă precauție. Pentru cei care au aflat mai târziu, mărturisirea carismaticei Françoise Dessy, șefa comunicării pentru Europa și Africa de Nord, făcea trimitere la întâlnirea din 11 ianuarie a consiliului directorilor Air France-KLM. Executivii au examinat planul de transformare a companiei pentru perioada 2012-2014, însemnând trei direcții de eficientizare: reducerea rapidă a datoriilor, restructurarea zborurilor de scurt și mediu curier și noi reduceri de costuri pentru creșterea competitivității. La capitolul datorii, boardul a decis ca prioritate-cheie reducerea creanțelor cu două miliarde de euro, până la nivelul de 4,5 miliarde de euro, la finele anului 2014. În zona reducerii de costuri, noi măsuri vor fi implementate pentru a putea economisi un miliard de euro. Asta înseamnă o înghețare a nivelului cheltuielilor pentru următorii doi ani în cazul Air France și o moderare a salariilor la KLM. Măsura blocării angajărilor, adoptată în septembrie 2011, va fi păstrată. Date fiind impredictibilitatea mediului economic și dezechilibrul dintre capacitatea disponibilă și cerere, boardul a decis să mențină cvasistabilă flota din prezent, atât pe sectorul pasageri, cât și în zona cargo. Flota poate urca în capacitate, în funcție de evoluția economiei, cu cel mult 5%.

Compania va reduce totodată investițiile de la șase miliarde de euro în intervalul 2009-2010 la numai cinci miliarde în următorii trei ani. Așa cum a ținut să sublinieze Cedric Leurquin, corporate senior press oficer, nu vor fi afectate de reducerea bugetelor partea de servicii pentru pasageri și nici cea de siguranță a zborurilor. Creșterea productivității e un alt deziderat al șefilor de la Paris: sunt așteptate negocieri ale contractelor colective de muncă, discuții cu sindicatele și angajații, cu prioritate pentru cei care operează în aria zborurilor de scurt și mediu-curier, cargo și mentenanță. Zborurile pe distanțe scurte și medii sunt cele care au generat numai anul trecut pierderi cumulate de 700 de milioane de euro. Nici măcar zborurile de lung-curier, cele mai profitabile în aviație, nu au reușit să susțină minusul important cauzat de cele europene sau naționale. Air France-KLM nu poate renunța la aceste zboruri, dat fiind că îi asigură vizibilitate în Franța și întreaga Europă și, mai important, dat fiind că sunt cele care aduc o parte importantă din pasagerii curselor către Africa, Asia sau cele două Americi în huburile de la Paris și Amsterdam. De fapt, sub presiunea britanicilor de la easyJet, compania vrea să deschidă noi baze operaționale în alte patru orașe din Hexagon. Externalizarea către alți operatori, mai buna utlizare a aeronavelor și, din nou, angajații mai productivi sunt pașii prin care compania mizează să reducă pierderile la zero până în 2015.