Un vis, un han, un altfel de festival

Muzicieni și pasionați de jazz, prieteni, au avut un vis comun: să organizeze un festival. Anul acesta, evenimentul pornit de ei în curtea unui han ajunge la a 28-a ediție, adunând peste 130.000 de oameni în jurul acestui gen muzical, din România, Polonia, Cehia, Norvegia, Suedia și Danemarca. Ce a pregătit Gărâna Jazz Festival pentru 2024, unde se așteaptă 4.000 de participanți pe seară?

De la un festival organizat în curtea unui han, de prieteni muzicieni și pasionați de jazz, Gărâna Jazz Festival a crescut de la an la an, hrănit de iubitorii acestui gen, astfel că în 27 de ani, sute de artiști au călcat pe la Gărâna, un sat cu numai 100 de locuitori, din județul Caraș-Severin, și au fost ascultați de aproximativ 130.000 de oameni. „Locul inedit, line-up-ul și faptul că putem crea un mediu în care te poți deconecta cu adevărat de mediul urban sunt elementele cheie ale reușitei. E genul de «slow living» fără presiune sau poți să faci zeci de activități conexe. Aș spune că muzica, natura și socializarea cu oameni similari cu tine sunt punctele forte prin care Gărâna Jazz Festival a ajuns unde e acum”, a spus Simona Giura, principala organizatoare a festivalului, într-un interviu acordat pentru Business Magazin. Legătura cu natura, o rezonanță cu ritmurile armonioase ale jazzului și conexiunea cu noi înșine au stat, de altfel, la baza Gărâna Jazz Festival, eveniment care a reușit să pună România pe harta festivalurilor internaționale de jazz, dar și să educe mai multe generații de artiști și fani ai muzicii în acest spririt. Printre ei se numără Eberhard Weber, Tomasz Stańko, Liv Warfield, Mike Stern, Jan Garbarek, Charles Lloyd, Snarky Puppy, Jean-Luc Ponty, John Abercrombie, Miroslav Vitous, Zakir Hussain și Nils Petter Molvaer. „Atunci când Marius Giura a devenit directorul festivalului, și-a propus să facă din Gărâna Jazz Festival un festival internațional, cu rezonanță în această parte din Europa. Provocările logistice, legate de finanțări ori de evenimente internaționale neprevăzute au fost de fiecare dată depășite cu încăpățânare și dăruire”, a explicat Simona Giura. Ea a adăugat că organizarea unui astfel de festival durează în general undeva între 14 și 16 luni. „De exemplu, acum lucrăm și pentru ediția aniversară din 2026 și facem booking pentru ediția 29 din 2025. Cu bugetul este complicat, fiind un eveniment cultural la care puțini sponsori se «înghesuie». Depindem de finanțări publice și asta îngreunează situația, niciodată nu ai certitudinea că vei acoperi costurile. Însă anul acesta așteptăm în jur de 4.000 de persoane pe seară, sperând ca, pentru zilele de vineri și sâmbătă, să fie depășite estimările”, a precizat Simona Giura.

Ce pregătește Gărâna Jazz Festival pentru ediția din 2024?

„Line-up-ul nostru reflectă, la scară mică, diversitatea stilistică a jazzului contemporan, iar pentru ediția 28, Gărâna Jazz Festival a pregătit 21 de concerte, pe cele două scene: scena principală, din Poiana Lupului, și scena experimentală din Biserica Catolică din Văliug”, a spus Simona Giura. În prima zi de festival, joi, 10 iulie, vor evolua trei formații: Christian McBride & Ursa Major (multiplu laureat Grammy), Amiira – Klaus Gesing / Björn Meyer / Samuel Rohrer și Tord Gustavsen Trio. În următoarea zi, pe scena experimentală de la Biserica din Văliug vor urca două trupe românești: Mindthegap Trio și Cári Tibor Project – Sculpting Sounds. Seara, pe scena principală, vor cânta vedete ale jazzului american, german și norvegian: Jonathan Kreisberg Quartet, Melt Trio, Mats Eilertsen Trio și Helge Lien Trio & Tore Brunborg. Sâmbătă, 13 iulie, pe scena vor evolua Sian Brie Quartet, un proiect internațional cu lider din România, și Barabás Lőrinc. De asemenea, vor mai cânta Dixie Krauser & The Fusion Company, Ariel Brínguez Quintet, Girls in Airports și va avea loc mult așteptatul concert tribut – 30 Years of e.s.t. cu Magnus Öström, Dan Berglund, Ulf Wakenius, Joel Lyssarides, Marius Neset și Verneri Pohjola. Duminică, 14 iulie, vor mai cânta două formații românești tinere pe scena experimentală – Nonconformist Anthology și Amphitrio.  De-a lungul celor patru zile de festival vor cânta 77 muzicieni din 17 țări. O parte dintre ei nu sunt la prima participare, revenind în diferite formule, de-a lungul anilor. 

„Majoritatea participanților sunt din România. Satele din Banatul montan sunt o oază de răcoare pentru timișoreni și poate că cel mai numeros public este din Timișoara. În egală măsură, participanții sunt din București, Cluj, Arad, Oradea sau Iași. De asemenea, avem foarte mulți participanți din Germania, Ungaria, Serbia, Austria, iar în ultimii ani a crescut numărul participanților din Polonia, Cehia, Norvegia, Suedia și Danemarca”, a completat organizatoarea Gărâna Jazz Festival.Ea a completat că publicul este fidel și indiferent dacă plouă sau e foarte cald, se adună să asculte jazz sub cerul liber. „E un public cunoscător, curios și deschis. Facem cu toții parte din această comunitate, organizatori și public, și probabil că respectul reciproc joacă și el un rol important în păstrarea autenticității.” Pe lângă diminețile și serile lungi la festival, participanții mai pot face tururi ghidate în zonă și ture de stand up paddle pe lacul Trei Ape. „Există persoane care vin sa asculte și probele de sunet, având șansa să schimbe două vorbe la o cafea cu artiștii invitați.”

 Cum s-a adaptat comunitatea locală la acest aflux anual de vizitatori?

„Gărâna este un sat de vacanță, fără mulți locuitori permanenți de-a lungul anului. Majoritatea se bucură și, din fericire, participă la festival. Cu o parte dintre ei lucrăm activ și susținerea lor ne face să credem că se bucură de prezența festivalierilor. Cu adevărat surprinzătoare au fost veștile că oameni din diferite colțuri ale țării, participanți la festival, au devenit gărânezi. Avem IT-iști, arhitecți, brutari, toți mutați permanent aici. Un schimb de experiențe și generații foarte benefic pentru o creștere sănătoasă a comunității”, a afirmat Simona Giura. Ea crede că lumea vede altfel lucrurile după pandemie și unele afaceri HoReCa s-au reinventat ca să țină pasul cu cerințele vizitatorilor. „În ultimii ani au apărut în zona Gărâna, Brebu-Nou și Văliug locuri superbe cu focus pe client și confort. Faptul că Via Transilvanica străbate și această zonă e un mare plus, mulți turiști care nu au nici o legătură cu jazzul sau cu istoria festivalului descoperă Parcul Național Semenic și promovează zona.”

Cum va evolua scena jazzului în România?

„Din punct de vedere al evenimentelor, foarte bine. Zona artistică națională evoluează și ea cu pași mici, dar siguri. Ar ajută însă enorm dacă în școală ar există câteva cursuri de management cultural, mai multe schimburi de experiență și deschidere spre proiecte comune. În România se lucrează prea mult individual și nu în echipă iar că rezultat puține formații românești rezistă mai mult de 1-3 ani”, a subliniat Simona Giura.   

Acest interviu a fost realizat cu câteva zile înainte de debutul Gărâna Jazz Festival.