Un start-up din Slovenia vrea să cucerească piața de curierat
Cea mai mare companie de taximetrie din lume nu deține niciun automobil, compania care oferă cazare în toată lumea nu are nicio cameră, unul dintre cei mai mari retaileri din lume nu are un inventar, iar cea mai mare rețea socială din lume nu are conținut propriu. Dacă nu ați ghicit, este vorba despre Uber, Airbnb, Alibaba și Facebook. Adică despre sharing economy.
Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum cele enumerate mai sus au profitat de asta și au crescut foarte mult. Airbnb este evaluată la peste 25 de miliarde de dolari, iar Uber este evaluată în prezent la peste 50 de miliarde de dolari. Însă nu totul a mers perfect, Uber a luptat cu rivalii și cu autoritățile de reglamentare, chiar și în România, unde Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege prin care se interzice transportul în regim de taxi de către persoane care nu sunt transportatori autorizați. În Rio de Janeiro a fost interzis, iar în multe țări europene au fost proteste legate de asta. „Uber are procese cam peste tot în lume, iar Airbnb are o puternică opoziție chiar la el acasă, în San Francisco. Este poate unul din semnele că asistăm la o evoluție de natură disruptivă care deranjează companiile tradiționale, care pierd cota de piață și clientela în fața platformelor prin care clienții intră în legătură directă unii cu alții“, a spus Aurelian Dochia, analist economic.
Un alt produs asemănător, însă destinat pentru circulația în afara orașelor este BlaBlaCar. Spre deosebire de Uber, BlaBlaCar a obținut aprobarea autorităților de reglementare din întreaga lume, modelul său de afacere fiind diferit: dacă transportul cu Uber presupune plata călătoriei (stabilind un plafon minim), șoferii BlaBlaCar nu obțin bani cash în urma serviciilor oferite, pasagerii plătind doar prețul combustibilului consumat în timpul călătoriei și eventuale alte costuri presupuse de respectiva cursă.
Conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp, întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieșit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Dezvoltarea tehnologiei și globalizarea au ucis distanța. Acum, oricine are acces la piețele globale în timp real, astfel că oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanțe sau resurse. „Sharing economy este o inovație care are potențialul de a schimba în mod revoluționar modelul de afaceri al multor activități, care sporește potențialul de creștere al economiei mondiale și poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum și acumulare al oamenilor“, este de părere Aurelian Dochia.
În acest context a apărut și Eurosender, firmă care acționează ca un intermediar care preia online comenzile de livrare, apoi identifică o companie de curierat care să realizeze transportul. Eurosender oferă servicii integrate în 26 de țări și a pornit anul trecut ca un start-up în Slovenia, iar în urmă cu două săptămâni s-a lansat și în România. Clientul interesat să trimită un colet dintr-o țară în alta apelează la Eurosender, stabilește expeditorul și destinatarul, plătește în avans cu cardul un tarif calculat automat de platformă, apoi platforma alege ce curier va livra pachetul.
Eurosender lucrează în prezent cu un număr important de curieri precum DPD, UPS, GLS, iar în viitor și cei de la TNT sau DHL li se vor alătura. Compania a fost fondată în mai 2014, în Slovenia, de către tinerii antreprenori Jan Štefe și Tim Potočnik, alături de dezvoltatorul web Žiga Janež. Ideea i-a venit lui Tim Potočnik în timp ce se afla în Varșovia, într-un program de studii în străinatate. „M-am trezit într-o cameră plină de bagaje care trebuia să fie trimise înapoi acasă. Am sunat la companii de curierat și după mai multe apeluri am găsit pe cineva care vorbea engleză. Într-un final, cineva mi-a trimis o pagină de Excel, iar eu a trebuit să-mi calculez prețul“, a mărturisit Potočnik.
Împreună cu colegii lui a creat un prototip, iar în mai 2014 platforma a fost lansată. 14 zile mai târziu a venit și prima comandă. „La început a fost greu, eram doar trei tipi care încercau să convingă manageri de companii că suntem parteneri buni, că este o afacere bună“, povestește Tim Potočnik. „Am început cu studenții pentru că ei adoptă repede noile tehnologii, apoi au urmat expații, apoi firmele mici și mijlocii, iar acum vrem să intrăm și în e-commerce, dar și în marketplace-uri precum markt.de“.
Pentru România, compania are ca obiectiv pentru 2016 o medie de 3.500 de comenzi pe lună plasate de români, în condițiile unei valori medii a comenzii de 45 euro în prezent. Costurile pentru expediții sunt cu până la 70% mai mici decât costurile de curierat standard, datorită volumului realizat, susține Eurosender. Pentru un pachet care este trimis din România către Italia un client plătește 270 de dolari la UPS sau 357 la DHL, dar la Eurosender va plăti 25 de euro, exemplu dat de reprezentanții companiei. Acest factor este unul important, în special, datorită faptului că segmentul pe care se concentrează compania este format din studenți, expați sau IMM-uri. Livrarea produselor se face între 2 și 6 zile în Europa, iar în România livrarea se face în 24 sau 48 de ore.
În Slovenia compania are deja înregistrate pe platformă aproximativ 1.000 de companii de la începutul acestui an. Extrapolând la potențialul României, Eurosender se așteaptă la un portofoliu de peste 2.500 de IMM-uri în următorul an. „Pe un termen de trei ani, obiectivul nostru este să devenim cea mai mare companie care oferă servicii logistice prin comenzi online pe piața locală. Dincolo de numărul mare de români care au rude plecate la muncă sau la studii, potențialul de creștere este determinat de principalele avantaje oferite clienților – costuri mai scăzute, confortul și economia de timp datorate platformei facil de accesat, urmăririi comenzii și livrării door-to-door“, a declarat Gabriela-Mihaela Buzoianu, country manager eurosender pentru România: „Noi ne concentrăm pe segmentul românilor care trăiesc în Europa, să devenim un fel de liant între românii din străinătate și familiile rămase în țară“.
La câteva luni de la lansare, platforma a beneficiat de investiții de 25.000 de euro de la compania de media din Germania ProSiebenSat1 și de 40.000 de euro prin fondul Silicon Gardens, fapt care a dus la extinderea companiei pe segmentul B2B. Eurosender a mai atras o investiție de 220.000 de euro din partea unui grup de investitori sloveni, atingând astfel o evaluare de 3,6 milioane de euro. Eurosender are o cifră de afaceri de 300.000 de euro în 2014 și estimează o creștere pentru 2015 undeva la 500-600.000 de euro.
Modelul de consum colaborativ promovează o distribuție echitabilă a bunurilor și a veniturilor, așadar reprezintă o amenințare la adresa modelelor tradiționale de afaceri. „Ca toate inovațiile care măresc productivitatea și eficiența, noile modele de business ce se experimentează astăzi vor sfârși prin a cuceri piața. Poate că locurile de muncă ale unor șoferi de taxi sunt amenințate în acest fel, însă consumatorii sunt cei care au ultimul cuvânt“, afirmă Dochia. Cu cât mai multe persoane vor trece de reticența de a folosi shared services, reticență asemănătoare cu cea legată de shopping-ul online în urmă cu 10-15 ani, cu atât aceste afaceri vor crește tot mai mult.