Un sfert de secol de inovație pentru pacienții români

Compania Janssen a venit în România în 1993, când piața farmaceutică locală se afla încă la început, prin intermediul unui distribuitor, având un număr redus de medicamente, printre care se numărau primele tratamente pentru managementul schizofreniei, precum și singurul produs de la acea vreme care avea o indicație pediatrică pentru refluxul gastroesofagian.

Anul acesta, compania sărbătorește 25 de ani de activitate pe piața locală. A fost una dintre dintre primele companii internaționale care au deschis birou în România, contribuind activ la dezvoltarea industriei farmaceutice locale, iar în prezent are un portofoliu de medicamente inovatoare în oncologie, neuroștiințe, imunologie și boli infecțioase. În ultimii cinci ani, compania a lansat pe piața locală 11 terapii inovatoare pentru pacienții diagnosticați cu afecțiuni grave precum leucemia limfocitară cronică, mielomul multiplu, cancerul de prostată, HIV/SIDA sau schizofrenie, iar în 2017 a încorporat portofoliul Biogen de medicamente – care se adresează pacienților din România diagnosticați cu scleroză multiplă. În prezent, Janssen deține în portofoliul local peste 30 de medicamente inovatoare.

Analizând structura și evoluția actuale ale pieței farmaceutice, reprezentantul Janssen spune că aceasta se îndreaptă spre o zonă de maturitate, cu mai multe opțiuni terapeutice disponibile pentru anumite afecțiuni deservite, până nu demult, parțial sau deloc. „În România, și în egală măsură la nivelul Uniunii Europene, rata populației de vârsta a treia este în creștere și deopotrivă observăm această tendință și în privința speranței de viață. Datorită medicamentelor inovatoare, oamenii pot continua să lucreze sau se pot reîntoarce la locul de muncă, în acest mod fiind redus impactul financiar pe care îl au afecțiunile.

De exemplu, datorită terapiilor inovatoare, peste 75% dintre pacienții diagnosticați cu cancer au capacitatea să își reia activitatea profesională. Avem speranța că piața va continua să se dezvolte, astfel încât pacienții să poată beneficia de standarde în domeniul sănătății precum cele de la nivelul Uniunii Europene”, spune Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România.

Compania a contribuit anul trecut la salvarea și îmbunătățirea vieții a 960.000 de pacienți, față de 841.000 în anul 2016, la nivelul regiunii EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), în care este inclusă și România, prin intermediul portofoliului de medicamente inovatoare pe care îl deține. De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare realizate în 2017 la nivel global au fost cu 12% mai mari față de anul precedent, suma ridicându-se la 7,9 miliarde de dolari.

Anul acesta, Janssen a adus pe piața locală un medicament inovator pentru mielomul multiplu, precum și noi terapii pentru pacienții diagnosticați cu HIV/SIDA sau cu psoriazis. „În perioada următoare ne vom concentra să susținem local aceste noi produse. Inovăm atât în dezvoltarea terapiilor, cât și în privința modului lor de administrare pentru a crește rata de aderență la tratament a pacienților și implicit, odată cu aceasta, pacienții să aibă șansa unui răspuns mai bun la terapie. Sperăm să putem aduce noi medicamente pentru depresie, scleroză multiplă, cancer de prostată, precum și pentru afecțiuni imunologice în anii următori”, descrie Rodseth planurile companiei pentru următoarea perioadă.
Printre structurile menite să contribuie la sprijinul pacienților și dezvoltarea sistemului creat în cei 25 de ani de activitate a companiei pe piața locală se numără programele și sprijinul financiar pentru pacienții diagnosticați cu cancer de prostată, cu schizofrenie sau cu leucemie limfocitară cronică, precum și susținerea financiară acordată pentru dezvoltarea primei curricule de îngrijire paliativă din România.
„În cele 150 de țări în care suntem prezenți, precum și în România, de 25 de ani, ne-am asumat misiunea de a schimba în mod pozitiv viețile oamenilor din perspectiva sănătății și nu numai. Din acest motiv, contribuim activ prin expertiza și cunoștințele noastre la acele discuții al căror obiectiv este sprijinirea dezvoltării sistemului de sănătate în direcții precum digitalizarea – registrele electronice ale pacienților și creșterea nivelului de accesibilitate la medicamentele inovatoare prin diferite modalități de colaborare dintre domeniul privat și cel public, schemele de acces facilitat sau parteneriatele public-private. Toate acestea au ca scop avansarea spre obiectivul final, acela de a crea un sistem de sănătate bazat pe rezultate”, spune Christian Rodseth.

În ceea ce privește strategia de viitor, Rodseth spune că „Janssen va continua să dezvolte proiectele al căror scop este creșterea accesului pacienților români la inovație și la medicamente la standarde europene. Facem acest lucru independent sau prin colaborare cu asociațiile din industrie ai căror membri suntem, ori în parteneriat cu autoritățile și cu specialiștii cu care lucrăm în diverse domenii.”
Citând ultimele date ale Cegedim publicate în Pharma & Hospital Report în septembrie 2018, reprezentantul Janssen spune că piața de medicamente a evoluat cu 6,2% în perioada iulie 2017 – iunie 2018 față de iulie 2016 – iunie 2017, valoarea medicamentelor pe bază de rețetă crescând în intervalul menționat cu 8,9%: „Acest lucru este explicat de actualizările periodice ale listei de medicamente compensate, precum și de măsurile care au fost luate pentru creșterea acurateții diagnosticării și evidenței pacienților”.
El spune că piața farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată și că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii își desfășoară activitatea. Observă totuși că în anumite zone pot fi aduse îmbunătățiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate și sustenabilitate pentru toate părțile implicate – pacienți, autorități și industria farmaceutică deopotrivă.
Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanții Janssen o consideră o soluție pentru îmbunătățirea accesului la tratament al pacienților români diagnosticați cu tuberculoză, spre exemplu.
„Angajamentul nostru este să identificăm soluții sustenabile alături de autorități pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienților români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său și care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obținute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem și prin recunoașterea rezultatelor îmbunătățite pentru pacienți, în ansamblu prin cost-eficiență”, argumentează Rodseth.

La fel de importante consideră că sunt și schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autoritățile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea și accesibilitatea medicamentelor noi.
„Aceste mecanisme sunt o soluție «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preț care sunt specifice sistemelor de compensare din țări și reflectă nivelul local de accesibilitate, precum și prevalența afecțiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuții importante între autorități și industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluții într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părțile”.

O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă inițial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorități la o versiune mai predictibilă și mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.

În plus, consumul de medicamente de la nivelul spitalelor și produsele cu un preț sub 25 de lei ar trebui eliminate din calculul taxei. Aceste măsuri ar asigura sustenabilitate și predictibiltate la nivelul industriei, astfel încât companiile să poată continua să aducă pe piață în continuare noi opțiuni terapeutice în beneficiul pacienților români, sau să le mențină pe cele actuale.”

Alți pași prin care reprezentantul Janssen crede că sistemul poate fi îmbunătățit sunt: standardizarea datelor colectate, respectiv strângerea și analizarea acestora în cadrul unor infrastructuri create anume în acest sens, un proiect pe care mai multe companii din industria inovatoare și-au exprimat interesul de a-l susține, dar și „o abordare holistică“ în care beneficiile sunt măsurate raportat la criterii internaționale și per arie terapeutică. Este nevoie să fie realizată trecerea de la bugete separate, care reprezintă abordarea actuală în sănătate și în sistemele sociale, spre o perspectivă integrată a costurilor asociate sănătății”.
Johnson & Johnson România are peste 170 de angajați direcți și contractori pentru cele trei divizii active pe piața locală: medicamente inovatoare (Janssen), Johnson & Johnson – medicamente fără prescripție (OTC-uri) și produse pentru consumatori și Ethicon – dispozitive medicale. Dintre acestea, echipa Janssen pe care Christian Rodseth o coordonează direct este alcătuită din 130 de persoane.
Janssen deține 8 centre de cercetare și dezvoltare în Europa, Orientul Mijlociu și Africa (regiunea EMEA) alături de 9 unități de producție.
De-a lungul celor 25 de ani de activitate pe piața locală, Janssen s-a alăturat unei serii de asociații reprezentative ale industriei farmaceutice și mediului de afaceri din România, ocupând poziții-cheie sau chiar fiind membu fondator; printre acestea, se numără ARPIM, Local American Working Group (LAWG), Camera de Comerț Americană în România (AMCHAM), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Coaliția pentru Dezvoltarea României și Institutul Aspen România. De asemenea, a organizat sau a fost implicată în peste 15 campanii și proiecte de conștientizare a pacienților.