Un secol de istorie pentru Bursa de la București

Închisă aproape cinci decenii de socialiști pe fondul procesului de naționalizare a economiei, bursa de la București renaște din propria cenușă în 1995 în contextul alinierii României la practicile capitalismului, care presupuneau și o piață de capital funcțională.
Încercată de mai multe crize în jumătate de secol cât a fost activă, bursa de la București are în prezent șansa de a promova de la o piață de frontieră la una emergentă, în ceea ce ar putea fi biletul dus către piețele dezvoltate ale vestului.
De la emitenți precum Banca Națională a României, care era una dintre cele mai căutate acțiuni la începutul secolului XX ca urmare a dividendelor ridicate, sau Letea, unul dintre cei mai vechi și mai mari producători de hârtie de atunci, bursa de la București a evoluat până în prezent la companii din sectoare de activitate care nici măcar nu existau acum o sută de ani, precum telecomunicații, IT, intermediare financiară.
Însă chiar și cu noile tendințe, bursa de la București încă se luptă să recâștige rolul de finanțator al companiilor în condițiile în care în 1926 s-a tranzacționat la București circa 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României de atunci față de 1,6% în 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR, ASF și ale BVB.

50 de ani în beznă
Activitatea Bursei de Efecte, Acțiuni și Schimb este întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist în România și cu începerea naționalizării economiei, proces care avea să transforme din temelii societatea românească și a cărui cerneală în paginile de istorie este proaspăt uscată.
La acel moment, la bursa de la București erau înscrise acțiuni emise de 93 de societăți și 77 de titluri cu venit fix (obligațiuni). Coincidență sau nu, în prezent pe piața principală sunt listate circa 90 de acțiuni și 76 de emisiuni de obligațiuni, practic numere asemănătoare celor de acum o jumătate de secol, potrivit datelor BVB.
România a schimbat macazul în 1989 odată cu Revoluția, eveniment care avea să delimiteze generații întregi și care cu siguranță va rezista testului timpului. Economia sare într-o nouă etapă, de la una închisă la una de tipul deschis, capitalist. Iar bursa îi urmează exemplul câțiva ani mai târziu.
Capitalismul se scrie cu cerneală verde, dolarii fiind motorul care la începutul anilor ’90 a pus în funcțiune motorul pieței de capital în România. Iar cum banii nu au ochi sau urechi să audă, au nevoie de specialiști care să îi dirijeze spre plasamente. Până și inginerii au răspuns chemării pieței de capital de atunci și au devenit din stâlpi ai orânduirii socialiste, stâlpi ai capitalismului românesc.

Renașterea
Anii de început ai bursei post-decembriste au fost cuprinși de un „romantism revoluționar”, cu sute de mii de români prinși în vârtejul transformării în profit chiar și a celei mai reduse sume investite, a cupoanelor rezultate de pe urma privatizărilor în masă de la începutul anilor ’90, dar și a premierelor la București, suprapuse chiar cu o criză.
„Capitalul de entuziasm a fost molipsitor și a atras rapid câteva mii dintre cei mai buni absolvenți ai facultăților economice, juridice și tehnice ale vremii către firmele de brokeraj, consultanță și servicii IT conexe, cu promisiunea unor cariere fulgerătoare și a unor câștiguri pe măsura adrenalinei care pulsa în vene mai rapid decât cotațiile primelor blue chips pe ecranele computerelor Pentium, cu hardul mai mic decât al celui mai ieftin smartphone de azi”, spune Dragoș Neacșu, unul dintre cei mai vechi specialiști ai pieței de capital din România, în prezent director general al Erste Asset Managmenet, administrator a circa 7 miliarde de lei.
În noiembrie 1995 bursa de la București înregistrează prima ședință de tranzacționare de după pauza de aproape o jumătate de secol. În acea zi au fost tranzacționate 905 acțiuni emise de șase companii listate. În prezent la bursa de la București se tranzacționează în medie circa 30 de milioane de acțiuni emise de aproape 90 de companii.
„Noutatea anilor 1995-1996 a fost dată de diluția a circa 30% din capitalul românesc al vremii, existent în circa 6.000 de companii din numeroase sectoare de activitate și cu o largă răspândire geografică, către peste 13 milioane de cuponari/acționari minoritari. Care au primit aceste hârtii de valoare gratuit, pentru simplul motiv ca împliniseră 18 ani și erau cetațeni români. Dar care nu aveau nici cele mai elementare cunoștințe despre piața de capital, mecanismele acesteia și modul în care ar trebui să se comporte cu noua avuție financiară”, spune Dragoș Neacșu.
Practic, în urma procesului de privatizare, românii au devenit acționari la cele mai mari companii din România și până și în prezent sunt mulți care nu știu acest lucru în condițiile în care la Depozitarul Central sunt parcate deținerile a circa 9,4 milioane de români.
În 1997 bursa de la București lansează indicele BET, principalul indice al evoluției pieței de capital din România. De la 1.000 de puncte atunci, indicele BET afișează la începutul lunii octombrie din 2018 un nivel de circa 8.500 de puncte, fiind încercat de mai multe crize, una cu puțin timp de la lansare.
La un an din momentul lansării, BET avea să atingă minimul istoric pe fondul crizei rublei din Rusia. Pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scăzut nivel, de 281 de puncte. În contrapartidă, la aproape 10 ani de la momentul lansării, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, de 10.813 puncte. Ulterior, evenimentele de pe scena financiară internațională din anul 2008 au condus la scăderi abrupte pe toate piețele de capital ale lumii, iar nivelul minim după această perioadă a fost atins în România pe 25 februarie 2009, când indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte.

Perspective de promovare
În septembrie 2016, agenția de evaluare financiară FTSE Russell introduce piața de capital din România pe lista de promovare de la piața de frontieră la una emergentă, cea mai bună veste primită de piața bursieră post-decembristă în contextul în care o posibilă promovare aduce fluxuri ale investitorilor străini, capital care ulterior se regăsește în prețurile acțiunilor și în economia românească. În septembrie 2018 FTSE Russell anunță că menține România pe lista de monitorizare și îmbunătățește două criterii, printre care și cel de lichiditate, cea mai dureroasă rană a bursei românești. Analiștii consideră că în 2020 bursa de la București va trece într-o nouă ligă, ceea ce va aduce și marfă nouă, dar și un aflux de capital al investitorilor.

1948
În 1948, anul în care bursa de la București
a fost închisă de comuniști, erau înscrise acțiuni emise de 93 de societăți și 77 de titluri cu venit fix (obligațiuni).

2018
În prezent pe piața principală sunt listate circa 90 de acțiuni și 76 de emisiuni de obligațiuni, asemănător statisticilor de acum o jumătate de secol. 

# Bursa de la București are 169 miliarde de lei capitalizare (38 mld. euro) și 87 de emitenți listați. Spre comparație, bursa de la Varșovia adună 870 emitenți cu 290 mld. euro capitalizare.

# Indicele BET-TR de la București, care urmărește și dividendele livrate de prima ligă bursieră, a adus în 2017 un randament de 19%, printre cele mai ridicate la nivel european. Deutsche Boerse din Germania a livrat 16%, iar Euronext din Bruxelles circa 4,9%.

# 2 miliarde de lei (430 mil. euro) este cea mai mare listare la București, cea a Electrica din 2014. 944 milioane de lei (205 mil. euro) reprezintă cea mai mare listare anteprenorială, cea a Digi în mai 2017.

# 4,5 mld. euro este capitalizarea Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie de la București. Spre comparație, cea mai valoroasă companie de la Varșovia, PKO Bank, are
13 mld. euro capitalizare.