Un român de 34 de ani construiește case de lux pentru englezi

E adevărat, afacerea își are rădăcinile nu în România, ci în Marea Britanie, însă fondatorul acesteia nu a părăsit complet mediul românesc de afaceri, așa că încearcă să aducă și aici, pas cu pas, ideile aplicate pe pământ englezesc. La 34 de ani, Ionuț Sănducu conduce, în Marea Britanie, propria firmă de construcții, Sănducu Log Buildings, un business prin care ridică locuințe din lemn, o alternativă ecologică la casele bazate pe BCA, cărămidă și mortar, pe gustul celor care se visează mai aproape de natură chiar și atunci când ajung acasă. Fără a lăsa însă confortul la o parte, ținând cont că locuințele seamănă izbitor cu unele dintre cele mai luxoase vile construite în dulcele stil clasic.

Pe lângă imobilele pe care le ridică prin compania lui, Ionuț Sănducu este și agent pentru piața românească al finlandezilor de la Honka, o companie specializată tot în case pe bază de prefabricate din lemn, de altfel poziția din care a observat potențialul acestei piețe în Regatul Unit al Marii Britanii.

Din 2007 a început românul Ionuț Sănducu să lucreze pentru Honka, iar timp de șapte ani a coordonat activitatea finlandezilor pe mai multe piețe, inclusiv România. Inspirat de ce a învățat la Honka, în 2014 a pus bazele propriei afaceri în același domeniu – construcția de case din lemn. Cu doisprezece angajați în subordine, Ionuț Sănducu ridică, pe tărâm britanic, atât cabane destinate închirierii, cât și case individuale pentru persoane fizice.

„În 2014, primul proiect făcut prin compania mea a constat în zece case de lemn – un proiect sub numele Hunter Lodges – care aparțin hotelului și centrului de golf de cinci stele Celtic Manor din Țara Galilor”, povestește Ionuț Sănducu.

Complexul turistic de lux Celtic Manor se află la o distanță de o oră și jumătate de mers cu mașina de aeroportul Heathrow din Londra, iar o noapte de cazare la una din cele zece case din lemn construite de firma lui Ionuț Sănducu sare de 400 de lire sterline (460 de euro) pentru o cameră dublă.

La summitul NATO din 2014 desfășurat în orașul Newport din Țara Galilor, toate cele zece cabane au fost închiriate către oficialii veniți din Statele Unite ale Americii. Cabana cu numărul 5, își amintește și astăzi românul, a fost rezervată special pentru președintele de atunci al Statelor Unite, Barack Obama.

Britanicii sunt tot mai interesați de astfel de proiecte, care nu doar că schimbă peisajul clădirilor gri și posomorâte – mai mult chiar decât vremea britanică invariabil apăsătoare –, dar se dovedesc și eficiente din punct de vedere energetic.

„Piața caselor de lemn din Marea Britanie este în continuă creștere. Guvernul facilitează și acordă autorizații de construcție mult mai ușor pentru aceste case, pentru că au statut eco, trec cu brio testele de eficiență și izolație, ajută mediul înconjurător și, din punct de vedere estetic, se integrează în mediu. Cred că o legislație de acest tip ar trebui introdusă și în România, mai ales pentru zonele muntoase”, este de părere Ionuț Sănducu.

Modelul finlandez

O încercare similară au făcut finlandezii de la Honka și pe piața românească, aducând, în 2012, conceptul caselor din prefabricate din lemn. Pe atunci, cea mai ieftină casă de acest tip costa 40.000 de euro și avea o suprafață de 80 de metri pătrați, fiind livrată sub formă de kit complet, inclusiv ferestre și instalații sanitare. Prima casă Honka fusese asamblată la Azuga, județul Prahova, proprietarul fiind un om de afaceri din Brașov.

Ce au special casele Honka? La bază, lemnul este elementul-cheie care le diferențiază de casele obișnuite, din BCA ori cărămidă. Pereții, ușile, podelele, toate gravitează în jurul acestui material – lemnul, despre care se spune că „poluează” mai puțin viața locatarilor decât cele clasice.

Cum Honka vine din Peninsula Scandinavă, nici lemnul nu putea fi unul oarecare, așa că locuințele sunt făcute din pin nordic, un tip de pin care crește doar șase luni pe an, ca urmare a climei reci specifice nordului Europei. Din punct de vedere tehnic, pinul nordic este rezistent la îndoire și zdrobire, se taie, se lipește și se prelucrează ușor.

Una dintre cele mai importante piețe pentru Honka este Marea Britanie, acolo unde, din 2007, a început să lucreze Ionuț Sănducu în calitate de agent al Honka. După ce compania a intrat și pe piața locală, au venit primele comenzi de „acasă” pentru românul emigrat în Marea Britanie.

„Românii prezintă un interes destul de mare pentru acest tip de case. Am mulți clienți interesați. În septembrie 2018, am început o casă Honka în România, în județul Brașov, care acum e aproape de final. Proiectul din Brașov are 420 de metri pătrați și a fost terminat în aproximativ patru luni. Între timp, am reușit să mai semnez două contracte, în județul Neamț, datorită faptului că noii proprietari au văzut diferența de calitate mai mult decât diferența de preț”, spune Ionuț Sănducu.

Costurile unei astfel de case pornesc de la 800 de euro pe metru pătrat și ajung la 1.400 de euro pe metru pătrat, în funcție de profilul și de grosimea lemnului. Spre comparație, o casă clasică poate pleca de la mai puțin de 100 de euro pe metru pătrat și poate ajunge la câteva sute de euro, depinzând însă de localizare, suprafața terenului și a locuinței, materialele folosite și alte variabile.

Ionuț Sănducu spune însă că o casă Honka generează cheltuieli mai mici de întreținere, lemnul fiind un bun izolant natural, care nu lasă căldura să plece pe timp de iarnă și care permite aerului răcoros să intre în timpul verii.

Brandul Honka aparține grupului finlandez Honkarakenne, fondat în 1958 de cinci frați pe nume Saarelainen, fascinați de tot procesul de construcție a unei case. Până acum, constructorii Honka au făcut 85.000 de case pe care le-au livrat în toată lumea, fabricarea având loc în unitatea de producție din Karstula, Finlanda. Pe lângă țara-mamă, care este și principala piață de desfacere pentru Honka, proiectele din lemn mai au câteva piețe-cheie în care ajung, printre care Rusia, Japonia, China și mai multe țări europene.

Adoptați de Regat

Ionuț Sănducu este unul dintre cei peste 400.000 de români care au emigrat în Marea Britanie. Biroul Național de Statistică britanic spunea, la sfârșitul anului trecut, că numărul românilor care trăiesc în Marea Britanie a crescut cu 25% pe parcursul anului 2017 față de anul anterior. Ca urmare, persoanele cu naționalitate română au devenit în 2018 a doua cea mai răspândită populație nonbritanică din regat, potrivit BBC. Cei mai numeroși sunt polonezii. De cealaltă parte, statistica din România arată că cei mai mulți români care au plecat în străinătate în 2017 – cel mai recent an pentru care există date publice – au ales ca destinație Marea Britanie.

Astfel, 51.000 de români au plecat în 2017 în Marea Britanie, echivalentul a aproape un sfert din totalul emigranților. În total, în 2017 au emigrat 219.000 de români, în creștere cu 6% față de 2016. Unul dintre motivele care au dus la acest exod este cuantumul veniturilor pe care le obține un cetățean în România față de cele pe care le primește în străinătate. În România, salariul minim este de circa 400 de euro brut pe lună (270 de euro net), în timp ce, în Marea Britanie, salariul minim brut este de 1.460 de euro pe lună (circa 1.250 de euro net pe lună).