Un român cumpără anual patru săpunuri pe care cheltuie în medie 10 lei. Dove curăță singur 20% din vânzări, brandul fiind urmat de alte produse aduse din import

♦ Românii cheltuie anual peste 200 mil. lei pe săpun – solid și lichid -, piața fiind așteptată să crească în 2020 cu 2% față de anul anterior, dar fiind cu 40% mai mare față de acum circa un deceniu ♦ Săpunul solid reprezintă 60% din vânzările totale, însă ponderea scade continuu în condițiile în care sortimentul lichid câștigă tot mai mulți adepți ♦ În contextul pandemiei de Covid-19, vânzările de săpun solid sunt așteptate să revină pe plus după șase ani de scăderi ♦ Piața e dominată clar de branduri străine, însă pe segmentul săpunului lichid își fac loc pe pozițiile 5-7 și trei mărci locale.

Anual în România se cumpără 7.400 de tone de săpun, ceea ce înseamnă că fiecare consumator folosește în medie mai puțin de 400 de grame de produs, echivalentul a patru bucăți de săpun solid, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piață Euromonitor. 

Vânzările se referă însă atât la săpunul solid, cât și la cel lichid care se vinde în gramaje mai mari.

Consumul cantitativ per capita în România este relativ similar cu cel din Polonia sau Cehia, și nu cu mult sub cel din Germania, cea mai dezvoltată economie europeană.

Acesta este de altfel un indicator bun dat fiind că în valoare piața poate fi diferită și din cauza prețurilor. Mai exact, dacă ar fi aliniate salariilor din fiecare țară, prețurile ar trebui să fie local mai mici decât în aproape orice stat UE ținând cont că un român câștigă în medie lunar 3.300 de lei (sub 700 de euro), de aproape două ori mai puțin ca un polonez sau un ceh și de patru ori mai puțin ca un neamț. De multe ori însă, prețurile sunt aliniate în Europa, deși salariile sunt diferite.

În ceea ce privește piața în valoare, ea este estimată în acest an la 216 mil. lei, cu 2% peste nivelul din 2019 și cu circa 40% peste cel din 2008. Piața a crescut în această perioadă pe segmentul de săpun lichid, însă pe solid abia în 2020 este estimat primul avans după șase ani. Acesta poate fi pus pe seama pandemiei de Covid-19 care a făcut ca cererea pentru astfel de produse să crească puternic, mai ales în martie-aprilie când românii au cumpărat stocuri de săpun. Între timp situația s-a normalizat.

Ascensiunea rapidă a altor produse, precum săpunul lichid, gelurile și cremele de duș, scrub-urile au făcut ca vânzările de săpun solid să scadă în România în ultimii șase ani. Acum e așteptată o revenire, însă nu există date dacă va fi o revenire temporară sau de durată, pandemia urmând să schimbe comportamentul de consum pe termen mai lung.

Piața de săpun solid este dominată clar de mărci internaționale, primii cinci jucători având mai bine de 70% din vânzări. E vorba de Dove (Unielever), Protex (Colgate-Palmolive), Pamolive (Colgate-Palmolive), Fa (Henkel) și Nivea (Beiersdorf). Toate aceste bunuri provin din import dat fiind că niciunul dintre jucători nu are local producție de profil. De altfel, doar Unilever realizează local bunuri de îngrijire personală și a locuinței, mai exact detergent. Anterior, gigantul Colgate-Pal­molive a avut în România fabrici și de săpun și de pastă de dinți și de alte produse, însă a tras obloanele la fiecare dintre ele. Astfel, România nu mai are nicio fabrică importantă de săpun solid, investițiile antreprenoriale recente din domeniu fiind de mici dimensiuni și mai degrabă axate pe producție artizanală.

„În trecut exista producție de săpun solid în Ro­mânia. Un astfel de produs are un conținut foarte mare de grăsimi. Colgate a avut o fabrică mare în București – Stela – unde producea gră­simi. Era și furnizorul nostru pentru că gră­simea se folosește și la alte produse cos­metice, însă în cantități mult mai mici”, spune Mir­cea Turdean, CEO al celui mai mare pro­du­cător local de cosmetice, Farmec Cluj-Napoca.

Fabrica Stela a fost cumpărată în anii ’90 de către grupul american Colgate-Palmolive, care inițial anunța planuri de expansiune. În 2004 însă aceasta s-a închis, pe terenul ei ridicându-se hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor, primul magazin al nemților în România. Colgate-Palmolive nu mai are local nicio fabrică, făcând afaceri de 270 mil. lei din import și distribuție, având nici 50 de salariați.

Compania se numără însă cu brandurile Protex și Palmolive în top trei jucători atât pe piața săpunului solid, cât și pe cea a celui lichid. Pe aceasta din urmă există mai mulți jucători în afară de giganții străini, printre care și Farmec. Își mai fac loc între primele șapte mărci și Elmiplant și Hofigal, ambele nume românești.

În cazul Elmiplant însă, producția din România s-a închis și a fost mutată în Grecia, în țara-mamă a acționarului Sarantis care a cumpărat businessul acum mai bine de un deceniu.

Pe acest segment mai este activă și compania InterstarChim care produce săpun lichid sub marca Igienol, dar și sub mărci private pentru retaileri.

„Săpunul solid îl importăm din Grecia, nu sunt fabrici specializate în România. Săpun lichid producem atât Igienol, cât și private label pentru retaileri”, spune Kostas Fidanakis, directorul comercial al InterstarChim, companie cu acționar elen, ce are o fabrică în București.

Pe segmentul săpunului lichid, mărcile private câștigă teren în special datorită prețurilor cu până la 30% mai mici decât cele ale brandurilor consacrate. În valoare însă, piața e dominată tot de nume cunoscute. Vin puternic din urmă și mărcile locale precum Farmec, Mircea Turdean afirmând că dezvoltarea producției de săpun lichid e o direcție prioritară pentru companie.

Astfel, într-o perioadă în care săpunul este unul dintre cele mai căutate produse de către consumatori pe fondul pandemiei de Covid-19, România e nevoită să importe tot ce înseamnă produsul solid, pe când la cel lichid doar o parte din necesar este realizat local, restul fiind adus de peste graniță. Situația nu este așteptată să se schimbe nici pe viitor.