“Un robot mi-a furat internshipul”: generația Z și lupta pentru primul job în era AI

Inteligența artificială rescrie regulile pe piAța muncii, iar generația Z resimte deja primele efecte. Internshipurile și joburile entry-level, considerate până acum prima treaptă pe scara profesională, dispar treptat, înlocuite de algoritmi capabili să execute mai rapid și mai ieftin sarcini de rutină. Concurența pentru puținele poziții rămase se intensifică, iar abilitățile legate de AI devin noul criteriu de diferențiere.

Mult timp, expresia „robotul mi-a luat locul de muncă” a fost asociată cu imaginea mașinilor care înlocuiesc muncitorii pe liniile de producție. Astăzi, însă, provocarea se mută într-o zonă neașteptată: generația Z riscă să piardă stagii de practică și poziții de entry-level în favoarea inteligenței artificiale. Aceste roluri de junior sau internshipuri au reprezentat, în mod tradițional, prima treaptă previzibilă pe scara profesională, oferind tinerilor experiența și competențele necesare pentru dezvoltarea unei cariere solide. Odată cu integrarea rapidă a AI-ului în toate organizațiile moderne, aceste poziții devin vulnerabile. Sarcinile tipice rolurilor entry-level — introducerea de date, taskurile administrative, redactarea de rapoarte — sunt exact genul de activități pe care inteligența artificială le pot executa mai rapid și la costuri mult mai reduse. Consecința? O erodare vizibilă a „primei trepte” pe care se construiește cariera profesională. Primele semnale sunt deja evidente: locurile de muncă pentru juniori devin tot mai rare, iar concurența se intensifică. Datele de pe LinkedIn frunizate în The Conversation arată că numărul candidaților per job a crescut cu 14% în ultima perioadă, ceea ce face ca intrarea pe piața muncii să fie mai dificilă ca oricând.

Inteligența artificială nu mai este doar un instrument, ci un factor care rescrie regulile de pe piața muncii. Până în 2030, aproape 30% din activitățile profesionale ar putea fi automatizate de inteligența artificială, iar temerile angajaților cresc: aproape jumătate dintre profesioniști spun că se așteaptă să fie înlocuiți. Executivii privesc situația diferit. Două treimi dintre liderii de business recunosc că ar folosi AI pentru a crește productivitatea, chiar dacă asta ar însemna concedieri. Doar o treime ar alege să păstreze oamenii, sacrificând eventualul plus de eficiență. Cele mai expuse domenii? Joburile de juniori și cele de suport: servicii alimentare, customer service, vânzări și activități administrative. Potrivit estimărilor, aceste roluri vor reprezenta aproape 84% din schimbările de pe piața muncii până în 2030. Datele despre AI și viitorul muncii scot la iveală o altă provocare: lipsa de talente în anumite domenii-cheie. Un raport Microsoft și LinkedIn din 2024 arată că liderii se tem de deficite majore în securitate cibernetică, inginerie și design creativ. Paradoxul este clar: pe de o parte, rolurile de junior devin tot mai rare; pe de altă parte, schimbările și cerințele profesionale creează o nevoie acută de specialiști. Consecința? O competiție și mai intensă pentru joburile entry-level, unde vor fi favorizați candidații capabili să folosească instrumente de AI pentru a-și crește eficiența. Nu vorbim doar despre eliminarea unor locuri de muncă, ci despre transformarea lor. Rolurile entry-level nu mai înseamnă simple sarcini repetitive, ci necesită abilitatea de a lucra cu tehnologii noi.

  Angajatorii confirmă schimbarea: două treimi dintre manageri spun că nu ar angaja pe cineva fără competențe de AI, iar 71% preferă un candidat mai puțin experimentat, dar cu abilități în a utiliza eficient inteligența artificială, în locul unuia cu experiență solidă, dar fără aceste cunoștințe. Pentru tinerii aflați la început de drum, provocarea este clară — și la fel și oportunitatea. Deși vor avea mai puține opțiuni, generația Z pare cel mai bine pregătită pentru tranziție. Ca nativi digitali, mulți dintre ei folosesc deja AI la locul de muncă: 85% dintre tinerii profesioniști recunosc că integrează instrumente precum ChatGPT sau Copilot în activitatea lor zilnică. Tendința se aliniază cu ceea ce se întâmplă pe întreaga piață a muncii. Un raport arată că 76% dintre profesioniști cred că au nevoie de competențe legate de AI pentru a rămâne competitivi. În același timp, același studiu realizat de Microsoft și LinkedIn semnalează o creștere de 160% a participării la cursuri dedicate alfabetizării în AI. Accentul pus pe abilitățile digitale face parte dintr-o schimbare mai amplă către upskilling — procesul prin care angajații își îmbunătățesc competențele pentru a se adapta la transformările pieței muncii. Astăzi, upskilling înseamnă să înveți cum să folosești AI pentru a-ți accelera, consolida și crește performanța la locul de muncă.

Pe măsură ce alfabetizarea în AI devine o competență esențială pentru carieră, diferențierea pe piața joburilor entry-level înseamnă mai mult decât un CV bine scris. Tinerii candidați trebuie să știe să folosească instrumente de AI, să evalueze critic rezultatele generate și să le aplice în contexte reale de lucru. La fel de important: modul în care își prezintă aceste abilități în CV și în interviuri. Responsabilitatea nu cade însă doar pe umerii angajaților. Pentru a atrage și reține talente, companiile trebuie să regândească rolurile entry-level. În loc să le elimine, ar trebui să le redefinească, orientându-le către activități cu valoare adăugată — cele care cer gândire critică, creativitate și capacități pe care oamenii încă le stăpânesc mai bine decât mașinile. În acest scenariu, AI devine partener, nu înlocuitor. Dar pentru ca schimbarea să fie reală, angajatorii trebuie să își actualizeze și practicile de recrutare: să pună accent pe competențe de AI și abilități transferabile, nu pe criterii de experiență “învechite”. Viitorul muncii nu este despre oameni înlocuiți de roboți, ci despre oameni care învață să folosească tehnologia pentru a-și amplifica performanța și pentru a crea noi puncte de acces în lumea profesională.    

Traducere și adaptare: Oana Ioniță