Un oraș este o piață a forței de muncă, oamenii vin doar dacă găsesc un job – economia, cuvântul-cheie din discuțiile despre dezvoltare urbană în România

♦ Conferința AHK România Cities of Tomorrow 2026, desfășurată la București, a adunat reprezentanți ai administrațiilor publice din România și Germania, dezvoltatori, arhitecți și urbaniști ♦ Una dintre observațiile reținute a venit din partea sectorului privat: economia rămâne cuvântul absent din discuțiile despre sustenabilitate, iar orașul nu se construiește fără joburi bine plătite, predictibilitate și încredere între public și privat, care în România lipsește.

Companiile germane prezente în România tratează tot mai mult tranziția climatică drept argument economic, nu doar de reglementare. Volker Raffel, CEO E.ON România și preșe­din­tele Camerei de Comerț și Industrie Ro­mâno-Germane, a invocat furtuna recentă din zona Moldovei – care a generat proble­me de energie pe scară largă – ca dovadă că orașele românești trebuie făcute „mai rezi­li­ente și mai apărate“. „De energie depin­dem. Noi, ca E.ON, am întărit rețeaua, vindem soluții cu baterii care să reziste la pene de cu­rent și panouri foto­vol­taice. Totul este despre sustena­bili­tate și locuri atractive în care să lucrăm și să locuim“ a spus Volker Raffel.

Sebastian Metz, directorul ge­neral al AHK Româ­nia, a subliniat că sta­bil­itatea țării se constru­iește mai degrabă la nivel local decât național: „La nivel național nu întot­deauna reușim, dar se reușește la nivel local. Puterea României și puterea stabi­lității este la nivel local.“

Cea mai directă formulare a venit din­spre sectorul privat – Jan Demeyere, cofon­dator al dezvoltatorului belgian Speedwell, prezent pe piețele din Bucu­rești și Varșo­via, a punctat că discuțiile des­pre orașul de mâine ignoră sistematic econo­mia, care ar trebui plasată în prim-planul discuțiilor.

Jan Demeyere, Speedwell: Un oraș este o piață a forței de muncă

„Un oraș este o piață a forței de muncă. Oamenii vin la un oraș pentru că pot găsi un job. Dacă nu găsesc job, nu vor veni“, a spus Jan Demeyere, prezent la primul panel al conferinței alături de reprezentanți ai admi­nistrațiilor din București, Berlin și Varșo­via. Speedwell, dezvoltator cu portofoliu activ în România și Polonia, are experiența directă a comparației între cele două piețe.

„Vorbim despre sustenabilitate, vorbim despre verde, dar mereu lipsește un cuvânt – economie. Orice decizie luată de o autori­tate publică are un efect asupra economiei. Fie asupra bugetului primăriei, fie asupra bugetului sectorului privat, fie asupra cetățeanului. Dacă există tineri arhitecți sau urbaniști în sală, vă rog să învățați și acest limbaj, pentru că este extrem de impor­tant“, a punctat Jan Demeyere.

Esența unui oraș este, în viziunea cofondatorului Speedwell, capacitatea de a-i conecta pe oameni cu jobul potrivit, iar din asta decurge totul: „Îți găsești primul job, apoi orașul îți permite să găsești alte joburi. Eu am talent la desen, vecinul meu este politician – avem abilități diferite, dar acestea pot lucra pentru toată lumea. Astfel creștem într-un oraș – prin a găsi mai multe joburi. Iar rolul autorităților publice este să se asigure că toți acești oameni au acces la joburi, ideal în maximum o oră de mers.“

Întrebarea critică pentru orice adminis­trație rămâne, în viziunea lui Jan Deme­yere, cea legată de transportul public versus mașina personală: „De ce folosesc oamenii mașinile? Trebuie să fim rezonabili. Astăzi durează mai mult cu transportul în comun decât cu mașina, din punctul A în punctul B. Dacă nu rezolvăm asta, oamenii vor con­tinua să cumpere mașini.“ Iar consecința imediată este presiunea pe spațiul orașului: o mașină la 30 km/h ocupă circa 60 de metri pătrați, iar toate aceste mașini „trebuie gestionate de autoritatea publică“.

În experiența directă a dezvoltatorului, principala diferență între București și Varșovia este predictibilitatea relației din­tre administrație și investitori.

„Eu lucrez și în Varșovia, și în Bucu­rești. Pot compara cele două orașe. Dife­rența principală este că la Varșovia ai pre­dictibilitate și încredere între municipalitate și investitori. Aici sun­tem etichetați mafioți imobiliari, rechini, dar continuăm să facem proiecte frumoa­se“, a spus Jan Demeyere.

Speedwell a trans­format la Cluj o zonă abandonată într-un proiect mixt cu rezi­dențial, retail și office.

Despre PUZ-urile din Capitală, Jan De­meyere a observat că rigiditatea aces­tora blochează dezvoltarea: „Bucureștiul nu mai are PUZ-uri de cinci ani. La Varșovia se implementează zoning pentru zone specifice. Aici, simțim că, odată discutat, un plan trebuie să fie foarte rigid – dar așa nu mai funcționează. Tehnologia s-a schimbat, oamenii s-au schimbat. Dacă vrei să dictezi într-o dezvoltare câți frizeri, brutari și farmacii ai nevoie peste zece ani, este imposibil. Multe branduri nici nu vor mai exista peste cinci ani. Flexibilitatea este crucială.“

Mihai Jurca: „Orașul inteligent nu va fi cel cu cele mai multe gadget-uri“

„Orașul de mâine, orașul inteligent, smart, este un oraș în care, înainte de orice tehnologie, înainte de orice gadget-uri, nu se face risipă, se conectează corect și proporțional periferiile și nu merge pe o formulă nesustenabilă“, a spus Mihai Jurca. șeful Cancelariei Primului-Ministru.

Având experiența directă de la Oradea, unde a fost city manager, Mihai Jurca a oferit imaginea-cheie a discursului său: „Putem să facem într-un oraș parcuri minunate, dar cât timp sub parcul acela infrastructura nu este schimbată și termoficarea curge, va fi un parc frumos, dar nu sustenabil pentru acea comunitate.“ Sigur, a adăugat el, „un parc poate să arate foarte bine, o zonă poate să arate mai bine, transportul în comun poate să fie mai bun, dar contează și cu ce sustenabilitate sunt făcute aceste lucruri“.

Mihai Jurca a susținut că autoritățile responsabile atrag automat investiții și expertiză: „Într-un oraș în care autoritățile locale sunt responsabile, își colectează la maxim veniturile, sunt oneste și sincere în modul în care oferă serviciile publice, vor apărea investitori, vor apărea experți, urbaniști, arhitecți, care vor face lucrurile pe care poate noi astăzi, ca lideri, nu le vedem.“

El a definit orașul inteligent dincolo de tehnologie: „Un oraș inteligent nu va fi orașul care are cele mai multe gadget-uri, ci va fi orașul care reușește să-și ofere cel mai bun spațiu pentru cetățenii și companiile pe care le va avea, ca fiecare dintre aceste categorii să-și găsească obiectivele, visurile sau dorințele economice, sociale.“

În contextul politic curent, Mihai Jurca a adresat și un mesaj despre responsabilitatea publică: „Cred că este important să ne facem datoria atât timp cât suntem pe orice poziție de responsabilitate, indiferent că mai e o zi, mai e o săptămână, mai e o lună sau mai mulți ani. Cât timp reușim să ne facem datoria chiar și până în ultima jumătate de oră, s-ar putea ca asta să marcheze mai mult decât o negociere care ar putea fi tradusă în a ține de un scaun. Nu ține nimeni de un scaun.“ Jurca a invocat și experiența personală din Berlin, unde a lucrat un an, evidențiind „servicii publice corect oferite, de la modul în care erau programate mijloacele de transport în comun, până la modul în care am interacționat cu autoritățile locale“.

Ambasadorul Angela Ganninger: „Tehnologia nu este suficientă. Expertiza importată trebuie îmbinată cu cunoștințele locale“

Angela Ganninger, ambasadorul Germaniei la București, a punctat că obiectivul evenimentului este creșterea competitivității României și construirea unei punți între dezvoltatori și autorități. „Orașele din România au progresat mult în ultimii ani. La Cluj, Sibiu, Timișoara, ce se întâmplă este încurajator. Dar aceste dezvoltări sunt un pas, nu finalul drumului. Parcările, calitatea aerului, totul poate fi îmbunătățit“, a spus Angela Ganninger. Diplomatul a subliniat și parteneriatul româno-german pe valori comune: „Companiile germane ajută în această transformare prin infrastructură. Tehnologia însă nu este suficientă. Expertiza importată trebuie îmbinată cu cunoștințele locale.“

Angela Ganninger a insistat și asupra schimbării de paradigmă în urbanism: „Trebuie să ne îndepărtăm de dezvoltări fragmentate și să avem o viziune holistică. Un oraș smart nu este doar despre senzori, ci pune omul în centrul experienței. Nu vorbim doar de dezvoltări, ci de calitatea vieții a milioane de oameni.“

Pe parcursul conferinței, Sebastian Metz a revenit asupra ideii că „România se mișcă în direcția bună, avem orașe tot mai reziliente, dar niciodată nu este suficient“, iar „comunitățile locale sunt sursa de stabilitate“. Volker Raffel a accentuat și dimensiunea climatică: „Avem nevoie de orașe mai verzi, care să economisească apa, mai rezistente la apă, vânt, furtuni.“

Bucureștiul – „7 regi în cetate“. Arhitectul-șef despre subfinanțare și fragmentare administrativă

Matei Damian, arhitectul-șef al Capitalei, a venit cu un diagnostic critic al guvernanței urbane bucureștene – „Avem patru provocări mari. Prima – guvernanța locală. Avem 6 sectoare plus PMB. Lipsa ierarhiei și suprapunerea atribuțiilor. Avem 7 regi în cetate. Nu avem o viziune unitară între sectoare și PMB – practic avem 7 orașe. La Primăria Capitalei emitem autorizații de construire pentru sub 8% din teritoriu. Restul de 92% sunt la primăriile de sector. Trebuie schimbată organizarea. Așa este din 1968 și nu poate fi administrat corect“, a spus Matei Damian.

A doua mare problemă identificată de arhitectul-șef este subfinanțarea: „Tot ce este în atribuția PMB este subfinanțat.“ A treia – lipsa instrumentelor de dezvoltare urbană pe care alte capitale europene le au de zeci de ani, „inclusiv Belgradul“, din cauza unor decizii politice greșite la finalul anilor ’90. A patra – nevoia de decizii politice pentru toate cele de mai sus.

Matei Damian a mai spus că până în 2020 „a fost un Est Sălbatic în Primăria Capitalei. Au fost emise multe PUZ-uri și autorizații care nu respectau cerințele legale. Nu dorim să mergem în această direcție. Investițiile publice și private trebuie proiectate conform legii“. În ultimii cinci ani și jumătate, PMB a oprit demolările abuzive, a crescut numărul de arhitecți și ingineri în primărie atrăgând profesioniști din mediul privat, a reconstruit infrastructura de tramvai și a stabilit un comitet pentru urban planning.

Monika Konrad, deputy director la Departamentul de Arhitectură și Planificare Spațială al Varșoviei, a arătat că orașul polonez a beneficiat de un guvern local stabil în ultimii 20 de ani. „Provocarea în Europa Centrală și de Est este urban sprawl-ul de la începutul anilor ’90. La Varșovia, 88% din locuitori trăiesc în zone dense, iar 12% în restul de jumătate din oraș. Ne costă de șase ori mai mult să dezvoltăm zonele acelea decât cele dens populate“, a spus Monika Konrad. Accentul Varșoviei este pus astăzi pe mers pe jos, bicicletă și transport public.

Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, a arătat că „managementul proprietății este o problemă majoră în București“, paperwork-ul ocupând până la 90% din timpul oricărui proiect. Soluțiile, în viziunea sa, trebuie să fie punctuale, nu generale: „Diferă cartierele comuniste, cu densitate, de cele din centru. Urbanismul este o știință – dacă avem răbdare, este mai ușor să implementezi soluții punctuale.“ Sectorul 2 lucrează cu Banca Mondială pentru a transforma 10 piețe mici în centre de micro-comunități și pregătește un proiect de regenerare a lacurilor de pe Colentina.

Paul Moldovan, primarul interimar al Sectorului 6, a vorbit despre transformarea unui brownfield – fostul coridor de cale ferată de cinci kilometri – în Parcul Liniei, un proiect împărțit în trei faze, totalizând 16-17 hectare, care vor fi finalizate la finalul acestui an. Următorul proiect strategic, Lacul Morii, va aduce alte 16 hectare de spații verzi.

Exemplu din Germania – Berlin: 790 de milioane de euro pe an pentru regenerare urbană, sumă care va fi dublată până în 2029

Christiane Westphal, coordonator de finanțare a dezvoltării urbane în cadrul Senatului Berlinului, a prezentat instrumentul german Städtebauförderung – Programul de Sprijin pentru Dezvoltare Urbană, activ de peste 50 de ani, cu un buget anual de 790 de milioane de euro pentru întreaga Germanie, care va fi dublat până în 2029.

Programul finanțează nu proiecte individuale, ci dezvoltarea integrată a unor zone întregi, prin contribuția în trei părți egale a guvernului federal, landurilor și municipalităților. Din 2022, măsurile de adaptare climatică au devenit obligatorii pentru a accesa finanțarea. „Cele mai bune soluții cer îmbunătățire constantă. La gestionarea apei pluviale, am început cu soluții tehnice și am ajuns la soluții naturale. Managementul apei pluviale este cheia adaptării climatice“, a explicat Christiane Westphal.