Un oraș din România este atât de sufocat de turiști încât a dezvoltat o strategie elaboratã spre alte atracții din zonă

În opinia ei, un lucru extrem de important este „creșterea” oamenilor din turism. „Cred că prin proiectele pe care le-am atras și prin atelierele pe care le-am organizat și prin târgurile de turism la care am participat, fie târgurile naționale, cele internaționale, am creat o rețea, de <sateliți>, oameni care fie lucrau în centrele de informare turistică din sate, actori care lucrau în asociații de promovare, în forme asociative, asociații de dezvoltare intracomunitare, unde sunt doar primării. Ne-am dat seama că acești oameni nu se cunosc între ei. Pentru noi a fost un risc mare să vedem că un reprezentant al turismului din Râșnov nu se cunoștea cu hotelier din Poiana Brașov sau ce să mai vorbim, să cunoască partener din Vama Buzăului”, a afirmat Alina Drăgan în cadrul ediției de anul trecut a conferinței Destinația Anului.
Și acesta a fost o pedală de accelerație pe care am apăsat, doar că am apăsat cu efort, pentru că, neavând susținere financiară, așa cum este firesc să existe, așa cum acum legislația o reglementează, parteneriatul public-privat trebuie să însemne într-adevăr și public și privat, care vin la masă și își stabilesc împreună în direcții strategice și își asumă ce fac împreună și apoi vorbesc de monitorizare, vorbesc de o identificare acei a identității. Practic, am început să facem cu resursele pe care le aveam și ne-am dat seama că în momentul în care am început nu aveam nici strategie pe turism.
„În strategia Brașovului, turismul nu prea exista, deși era județul care atrăgea cel mai mare număr de turiști. Asta se întâmplă atunci când ești binecuvântat, norocos și deși, ai aceste resurse, nu le conștientizezi, le iei în derâdere sau nu le fructifici suficient”, spune Alina Drăgan. Ea adaugă că un lucru care face diferența în județul Brașov și altele este ruta gastronomiei tradiționale, o ambiție de a arăta bogăția județului Brașov din punct de vedere gastronomic. „Gastronomia este unul din locurile și lucrurile pe care am reușit să le aducem în prim plan, cu resurse financiare puține, dar care să arate varietatea și care să poată să ducă valul de turiști care umplu centru istoric al Brașovului, cel care aglomerează în exces Branul, către alte destinații. Poți avea o experiență gastronomică și implicit să vizitezi cetăți fortificate, să mergi pe trasee de drumeție, să ai experiență cu familia și în Țara Făgărașului, și în Cohalm, în zona de nord a județului, și înspre Vama Buzăului, în tot ce înseamnă Țara Bârsei”, adaugă reprezentanta Brașovului, oraș care are, oficial, circa 1.000.500 de turiști, o medie de sejur de două nopți, avem în jur de 30.000 de locuri de cazare.