Un olandez născut în Indonezia a ales România să construiească locuințe de lux pentru fermierii viitorului

„Românii nu agreează ideea de cooperativă pentru că îi trimite cu gândul la comunism. De fapt, cooperativa ar putea fi o companie privată ce colaborează cu oamenii pentru realizarea unei economii locale puternice“, susține Mark Koops, care dezvoltă într-un sat brașovean un proiect rezidențial, Valley 21. „Dacă asta e bucata ta de pământ și faci treabă bună pe ea, nu trebuie să produci doar pentru tine, ci poți face mai mulți bani“, spune zâmbind Mark Koops, care este încredințat că asocierea fermierilor este soluția perfectă pentru dezvoltarea afacerilor lor. A ales pentru proiectul său o vale din partea nordică al Munților Ciucaș, în apropiere de localitatea Vama Buzăului, care își propune să fie un model al viitorului din punct de vedere rezidențial: îmbină tehnologia de ultima oră cu soluții ecologice eficiente, precum pereți din lemn, apă de izvor, alimentarea cu energie de la panourile solare sau încălzire cu materiale regenerabile.

Complexul va reuni pe 68 de hectare tot atâtea locuințe individuale, cu suprafețe cuprinse între 92 mp și 118 mp, și un centru de facilități. Prețurile pornesc de la 167.500 euro, pentru casele cu 98 mp și vor ajunge la 285.000 de euro în cazul celor de 118 mp. Atât arhitectura proiectului, cât și soluțiile alese pentru accesul la utilități vizează un consum minim de energie și un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. Proprietarii viitorului complex vor primi odată cu casele de vacanță un hectar de teren aferent și o priveliște diferită pentru fiecare dintre cele 68 de locuințe.

Arhitecții au gândit așezarea caselor ținând cont de realitatea din teren, în așa fel încât niciun locuitor să nu fie deranjat de privirile vecinilor, iar unghiurile de orientare a ferestrelor sunt alese în așa fel încât să nu se intersecteze cu terasele vecinilor. Casele sunt construite urmărind linia naturală a terenului pentru a menține constantă percepția asupra peisajului ca și cum ai fi afară. Deocamdată o singură locuință este finalizată, proiectul fiind în stadiul de prototip, dar viziunea optimistă a fondatorului se desfășoară pe un termen foarte larg. „Povestea nu este doar despre Valley 21“, adaugă olandezul. „Dacă tu cumperi casa, iei și terenul de lângă, pe care tot tu decizi ce vei face.“ Întregul program se bazează pe extindere, spune el, iar următorul pas este introducerea agriculturii biologice. „În principiu, toată lumea cultivă în  România, dar nu vinde.

Este un pas uriaș spre ceea ce vrem să facem și nu doar pentru noi, ci să inspirăm și pe alții.“ Scopul este să îi determine pe micii fermieri din Brașov să producă și să vândă supermarketurilor. Cum? Răspunsul olandezului este simplu: prin crearea unor cooperative. „Problema principală nu este determinată de faptul că nu sunt capabili să producă, ci că nu vând spre supermarketuri. Dacă noi legăm acea conexiune, ne ajutăm și pe noi, dar și pe ei. Țelul este, de fapt, crearea unui mare sistem cooperativ.“ 

Primul pas este, după spusele sale, „infuzia de  know-how“. Locul are un teren foarte bun, dar este un sat de păstori, iar oamenii nu au cunoștințele necesare. Plănuiește ca mai întâi să facă teste chimice, pentru a determina tipul de plantație potrivit. „E nevoie de doar de câțiva «eroi» care au reușit, pentru ca ceilalți să-i urmeze. Nu e o investiție mare de capital“. Iar dacă proiectul are succes la nivel local, Koops își vede proiectul dezvoltat și în sate învecinate.

Deși planul pare unul simplu, povestește peripețiile cu care s-a confruntat. Conducerea unei afaceri la distanță și adaptarea la o cultură diferită au fost factorii ce au îngreunat mersul proiectului. De la idee până la punerea sa în aplicare a durat circa cinci ani, timp în care „Otopeni este aeroportul pe care am aterizat cel mai des în ultimii ani“. În același registru al peripețiilor enumeră crearea unor relații amiabile cu comunitatea locală.

Dacă ar fi să stabilească cel mai dificil moment de la demararea afacerii încoace, Mark Koops pune acest episod pe primul loc: „Acum cinci ani, când am semnat contractul joint venture în cadrul unei întâlniri cu oamenii din consiliul local, simțeam că se feresc de orice, iar negocierea a fost extrem de dificilă. În timp ce le explicam termenii specifici, ne-au întrerupt și au cerut o pauză. Au ieșit, au avut o discuție între ei, s-au întors și au semnat, fără alte explicații“, spune antreprenorul. Olandezul a atras alți șase investitori în proiect, unii dintre ei cu participații mai mari decât el.