Un nou studiu ne spune care sunt alimentele pe care le consumăm zi de zi, dar care ne omoară. A fost făcută legătura între consumul acestora și unul dintre cele mai răspândite tipuri de cancer

Mâncăm ce arată bine, ce am fost învățați de mici că este bun/sănătos/nutritiv, dar studiile arată că un anumit tip de dietă „la îndemână” crește riscul de cancer colorectal (cancer al colonului și al rectului), pe lângă alte boli „moderne”.

Cancerul colorectal este al treilea tip de cancer ca frecvență atât la bărbați, cât și la femei.

O mulțime de studii ample, efectuate pe perioade lungi de timp, au arătat că o dietă cu multe alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare, depresie și moarte prematură.

Majoritatea acestor alimente ultraprocesate, cum ar fi băuturile răcoritoare, gustările ambalate dulci și sărate, margarina, pâinea produsă în cantități industriale, tăițeii instant (supa la plic), cârnații, hot dog, mâncărurile prefierte/pregătite pentru încălzire, înghețata, prăjiturile, produsele de patiserie, amestecurile pentru prăjituri, iaurtul îndulcit, sunt bogate în calorii, grăsimi nesănătoase, zaharuri adăugate și sodiu, fiind în același timp sărace în fibre, vitamine și minerale, de care organismul are nevoie.

Acum, un studiu recent, publicat în  jurnalul științific British Medical Journal, face legătura între un consum ridicat de alimente ultraprocesate și un risc mai mare de cancer colorectal la bărbați.

Alimente minim procesate, procesate și ultraprocesate

Sistemul NOVA de clasificare a alimentelor clasifică toate alimentele în patru grupe, în funcție de gradul de procesare a acestora. Prima grupă include „alimente neprocesate (naturale) și minim procesate”, care sunt alimente naturale modificate prin procese naturale precum uscarea, zdrobirea, filtrarea, prăjirea, fermentarea, pasteurizarea și congelarea.

Alimentele din grupa a doua sunt „ingrediente culinare prelucrate”, inclusiv uleiuri, untură, zahăr și sare.

Grupa a treia sunt „alimente prelucrate”, cum ar fi conservele de legume, conservele de fructe în sirop, conservele de pește în ulei, unele alimente de origine animală prelucrate (șuncă, bacon, pastramă, pește afumat) și brânza naturală cu adaos de sare. Aceste alimente sunt obținute prin adăugarea de ingrediente culinare procesate la alimentele neprocesate și minim procesate.

Grupa a patra, „alimentele ultraprocesate”, sunt formulări de ingrediente, create de obicei printr-o serie de tehnici industriale. Acestea sunt realizate prin „ruperea” alimentelor întregi, alterarea lor și apoi recombinarea lor cu aditivi pentru a le face convenabile, atractive și hipergustoase.

Ce arată cel mai nou studiu realizat pe mai mult de 200.000 de persoane, pe 28 de ani

Pentru acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Harvard și Universitatea Tufts au examinat asocierea dintre alimentele ultraprocesate și riscul de cancer colorectal în rândul a 206.248 de bărbați și femei a căror alegeri alimentare și stare de sănătate au fost monitorizate timp de 28 de ani.

Participanții au completat chestionare privind dieta la fiecare patru ani și au oferit informații despre starea de sănătate și stilul de viață la fiecare doi ani. Cercetătorii au repartizat alimentele consumate de participanți unui grup alimentar NOVA.

În timpul studiului au apărut 3.216 cazuri de cancer colorectal.

În general, bărbații a căror dietă conținea cele mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 29% mai mare de a dezvolta cancer colorectal decât cei a căror dietă conținea cea mai mică cantitate. Nu a existat nicio legătură între alimentele ultraprocesate și riscul de cancer la femei.

Cercetătorii au analizat subgrupurile de alimente ultraprocesate și au descoperit că produsele alimentare gata de consum preparate din carne, carne de pasăre și fructe de mare, precum și băuturile îndulcite cu zahăr, au fost legate de un risc mai mare de cancer colorectal la bărbați.

Nu este clar de ce nu a fost observată o asociere între alimentele ultraprocesate și riscul de cancer de colon la femei. Este posibil ca femeile să facă alegeri de alimente ultraprocesate diferite de cele ale bărbaților. Este posibil ca și hormonii sexuali să joace un rol.

Riscul de cancer colorectal atribuit alimentelor ultraprocesate a fost în mare măsură independent de factori de risc precum indicele de masă corporală și calitatea slabă a dietei, sugerând că alte aspecte ale alimentelor ultraprocesate sunt de vină în dezvoltarea cancerului de colon.


Alimentele ultraprocesate –  aport valoric zero pentru organism

Alimentele ultraprocesate conțin aditivi, cum ar fi emulgatorii și îndulcitorii artificiali, dintre care unii pot modifica compoziția microbiomului intestinal într-o direcție care favorizează inflamația.

Potențiali agenți cancerigeni se pot forma, de asemenea, în timpul procesării alimentelor. Acrilamida (compus chimic), de exemplu, poate fi produsă atunci când alimentele sunt încălzite la temperaturi ridicate (de exemplu cartofi prăjiți, chipsuri de cartofi, produse din cereale), a fost asociată cu creșterea stresului oxidativ și a inflamației în organism.

Alimentele ultraprocesate pot conține, de asemenea, contaminanți care sunt transferați din ambalajul lor din plastic, cum ar fi bisfenol A. Apoi, în timpul procesării, aceste alimente sunt lipsite de fitochimicale protectoare și de substanțele nutritive care se găsesc în alimentele integrale.

Ce e de făcut

Cele mai recente descoperiri se adaugă la studiile tot mai numeroase care arată că atât calitatea nutrițională, cât și gradul de procesare a alimentelor trebuie luate în considerare atunci când se evaluează relația dintre alimentație și sănătate și când se revizuiește dieta. Se înregistrează unele progrese în anumite țări. Ghidul alimentar al Canadei, de exemplu, actualizat în 2019, recomandă limitarea aportului de alimente puternic procesate.

E recomandat să faceți o listă cu alimentele ultraprocesate pe care le consumați în mod regulat. Puneți în aplicare strategii pentru a le cumpăra mai rar și a le înlocui cu alimente sănătoase și gustoase.

Apoi, puteți alege să faceți în casă ce cumpărați de obicei din comerț: sos pentru salate (e nevoie de ulei de măsline, zeamă de lămâie, puțin muștar Dijon și un sirop dulce precum cel de curmale sau agave – le puneți într-un borcan și agitați energic), clătite, legume/carne la cuptor în loc de tigaia cu ulei etc.

Nu în ultimul rând, alegeți gustări integrale și minim procesate, cum ar fi popcorn, fructe uscate integrale și neîndulcite, nuci și iaurt simplu. Cât mai des posibil, alegeți alimente cu ingrediente pe care le-ați găsi în propriul dulap și frigider.