Un mega-seism produs în Chile a zguduit ghețurile din Antarctica

La șase ore după puternicul cutremur de pământ care a zguduit coastele chiliene, senzorii instalați în Antarctica occidentală au înregistrat mici seisme, furnizând astfel pentru prima dată oamenilor de știință dovada faptului că cea mai mare acumulare de gheață din lume poate fi afectată la rândul ei de seismele îndepărtate și foarte puternice, afirmă autorii acestui studiu.

Un număr de 12 dintre cele 42 de stații de cercetări științifice de pe continentul înghețat au prezentat “semne clare” ale unui vârf de activitate seismică de înaltă frecvență, sinonimă cu fracturarea ghețurilor în apropiere de suprafață, au explicat cercetătorii de la revista britanică Nature Geoscience.

Mega-seismul care a lovit regiunea chiliană Maule pe 27 februarie 2010 a avut o magnitudine de 8,8, fiind unul dintre cele mai puternice cutremure cunoscute până în prezent. Seismul a făcut peste 500 de victime și a provocat pagube materiale estimate la peste 22 milioane de euro.

Cutremurul chilian a declanșat micro-seisme care au fost resimțite până în America de Nord, pe măsură ce unda de șoc se propaga prin scoarța terestră și provoca mișcări în anumite falii tectonice.

Geologii încearcă de multă vreme să înțeleagă felul în care calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica – al cărei subsol este, de altfel, considerat relativ calm din punct de vedere seismic – ar reacționa în cazul unor cutremure masive produse în alte puncte de pe Glob.

Până în urmă cu câțiva ani, ei nu dispuneau de nicio explicație satisfăcătoare, până la implementarea unei rețele de senzori pe ghețurile antarctice.

Chiar dacă semnalele primite după seismul chilian din 2010 au rămas, global, puțin precise, semnale nete de activitate seismică au fost înregistrate într-o stație științifică, Monts Ellsworth, aflată în vestul Antarcticii, care a identificat semnătura caracteristică a unui seism. Totuși, alte stații din vecinătate nu au detectat în aceeași perioadă niciun semnal concludent.

Potrivit lui Zhigang Peng, cercetător la Institutul de Tehnologie Georgia din orașul american Atlanta, aceste incoerențe aparente sunt cel mai probabil asociate cu faptul că acele mișcări proveneau din stratul de gheață care acoperă regiunea, nu din solul stâncos situat sub acesta.

“Nu suntem siguri 100%, dar noi credem că semnalele seismice erau emise de fracturarea ghețurilor din calotă, probabil foarte aproape de suprafață”, a explicat el.

Aceste date sugerează faptul că secțiuni întregi din calota glaciară pot fi fragilizate de mega-seisme, chiar dacă acestea se produc la distanțe de mai multe mii de kilometri. Cercetătorii afirmă că au nevoie de o serie de studii suplimentare pentru a înțelege mai bine fenomenul și pentru a afla, de pildă, dacă un astfel de seim este capabil să provoace crevase în Antarctica sau să accelereze progresia unui ghețar.