Un lider național cu ambiții regionale

În aproape trei decenii de activitate, Sistemul Medical MedLife a atins statutul de cel mai mare furnizor de servicii medicale de pe piața locală, devenind totodată și unul dintre cei mai dinamici jucători listați la Bursa de la București. Planurile de dezvoltare pentru următorii ani ale managementului MedLife Group vizează însă obiective și mai ambițioase: investiții în tehnologie, depășirea pragului de 1 miliard de euro cifră de afaceri și transformarea într-un jucător din ce în ce mai relevant în regiune.

„Vom fi prima companie medicală care va atinge anul acesta o treime de miliard de euro. Ne dorim ca în anii următori să  aducem  businessul la jumătate de miliard de euro și, de ce nu, să visăm mai departe în următorul cincinal sau pe termen mediu”, descrie Mihai Marcu, CEO și președinte al MedLife Group, țintele financiare fixate pentru businessul asociat, de cele mai multe ori, cu el și mama sa, medicul Mihaela Cristescu.

Asociere parțial eronată, spune Marcu, având în vedere numărul mare de achiziții făcute de-a lungul timpului și numărul de medici-antreprenori integrați de-a lungul timpului în cadrul MedLife, cea mai mare parte dintre ei prezenți acum în managementul companiei. Cu acest spirit antreprenorial la bord, dar cu dimensiunile unei corporații, MedLife reprezintă acum cea mai extinsă rețea medicală la nivel național de pe piața locală și, din punctul de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est.

A încheiat primele 9 luni ale anului în curs cu o cifră de afaceri consolidată pro-formă în valoare de 1,2  miliarde de lei, în creștere cu 56,5% față de aceeași perioadă din 2020 și o EBITDA pro-formă, care a marcat un plus de 54,6%, față de aceeași perioadă, cifra raportată pentru primele nouă luni din 2021 fiind de 240,4 milioane de lei, comparativ cu 155,4 milioane înregistrați în 2020. Potrivit reprezentanților companiei toate liniile de business au fost pe un trend ascendent în primele 9 luni ale anului.

Premisele transformării într-un jucător regional, setate local

Cum vede Mihai Marcu de acum ambițiile avute la înființarea MedLife și cum s-au schimbat de-a lungul timpului? „Trebuie să vă spun cu lipsă de modestie că eu sunt un învingător. Din momentul în care renunți la poziția de vicepreședinte al unei bănci comerciale pe care ai obținut-o la vârsta de sub 30 de ani, în premieră, cu un salariu foarte bun, pentru a veni într-o firmă cu 30 de angajați de bunăvoie, chiar având oferte din piață importante, înseamnă că am fost foarte determinat nu să vin la o firmă care rămâne mică, ci la una care poate să fie în top”, descrie el felul în care se raporta la businessul înființat de mama sa, medicul Mihaela Cristescu, în urmă cu 27 de ani.

Adaugă că, datorită experienței sale în domeniul bancar, încă de pe atunci putea evalua poziția de piață a unei companii: „Chiar dacă nu știam cota de piață, cu siguranță pe atunci eram locul 17 în București, fiindcă nu funcționam decât în București, și eram convins că dacă facem într-un mod profesional management, cu tot ce înseamnă resurse umane, finanțare corectă, marketing  modern, grija față de client vom ajunge departe.” Astfel, uitându-se retrospectiv, Mihai Marcu spune că se aștepta dintotdeauna ca MedLife să evolueze până la dimensiunea de acum: „Nu m-am gândit nicio clipă că plec din bancă, dintr-o poziție foarte călduroasă și bine plătită într-o companie care nu va crește ca Greuceanu, în trei zile cât alții într-un an. Poate exagerez, dar  întotdeauna mi-am dorit aceasta”.

Ambițiile lui sunt la fel de mari în continuare, având în vedere contextul în care ne aflăm. „România are unul dintre cele mai mari PIB-uri din zonă. Cred că investitorii la Bursă care investesc în MedLife se așteaptă ca firmele românești listate să devină și lideri balcanici sau regionali pentru că economia României este cea mai mare din Balcani de departe. În acest moment suntem cu cel puțin o treime, dacă nu la o valoare dublă față de oricare dintre vecinii noștri în acest moment. Așa cum se întâmpla în anii ’90, când capitalul venea din țările mai bogate, din Turcia, Grecia, Austria, lumea se așteaptă ca România să aibă resursele necesare să devină lider regional.”

„În ziua de astăzi, cine nu se dezvoltă, cine nu insistă asupra tehnologiei, cine nu face cercetare, mai ales în domeniul medical, va pierde meciul.” Mihai Marcu, CEO și Președinte, MedLife Group

Consideră că MedLife se află într-o poziție privilegiată și din punctul de vedere al capitalului, în contextul în care principalii competitori de pe piața locală, din top 3, sunt deținuți de fonduri de private equity. „O companie care aparține unui fond de investiții promite investitorilor că își pot recupera banii în doi sau patru ani, ceea ce nu le dă șansa și capacitatea de a se dezvolta regional pentru că nu au timp și nici nu pot dovedi că în această perioadă de timp pot deveni lideri regionali.

MedLife este singura companie din domeniul medical de asemenea dimensiuni, cu capital românesc, care are ambiții naționale și regionale și care cred că are o șansă mare ca în următorii 5-7 ani să ajungă la valoarea de un miliard de euro, are acest avantaj competitiv.”

Când vine vorba despre capitalul necesar pentru toate aceste dezvoltări, Mihai Marcu spune că au resursele disponibile, chiar mai mult decât necesarul de care ar avea nevoie pentru a-și îndeplini planurile în următorii ani. „Băncile de abia ne așteaptă, investitorii abia ne așteaptă. Suntem o companie cu un comportament financiar ordonat, cu o creștere puternică și achiziții dovedite și suntem atractivi pentru bănci, nu este un secret faptul că băncile locale și regionale își doresc să investească în MedLife.”

Având în vedere acest context de piață, președintele și CEO-ul MedLife a setat strategia de dezvoltare pentru următorii ani pe mai mulți piloni: programul de achiziții și extindere teritorială; investiții în divizia de cercetare, care continuă să aibă un rol extrem de important în monitorizarea pandemiei; amplificarea procesului de digitalizare și updatarea tehnologiei din laboratoare, clinici și spitale, astfel încât să răspundă nevoilor pacientului viitorului.

„Avem 90 de milioane de euro pentru achiziții”, descrie executivul bugetul avut în vedere pentru programul de achiziții și de extindere teritorială. În acest moment, MedLife are cea mai extinsă rețea din țară, fiind în peste 25 de orașe mari și medii și fiind singurul operator privat cu o asemenea acoperire la nivel național, iar obiectivul lor este să încheie în mod sistematic acoperirea națională. „Oriunde te-ai afla, poți ajunge la medic în aproximativ o oră de mers cu mașina, avantaj pe care doar MedLife îl poate oferi pacienților în acest moment. Avem perspective ambițioase și pentru extinderea la nivel balcanic și regional, însă analizăm cu atenție și acționăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes și în țările respective”, a adăugat Mihai Marcu.

Ce piețe țintește MedLife la nivel regional? „Căutăm piețe din jurul României cu undeva la 10 milioane de oameni populație. Avem nevoie de undeva la 200-400 de milioane de euro în următorii 5-7 ani ca să ne putem dezvolta.”  Precizează că nu își doresc să se dezvolte haotic, ci sunt în căutarea unor  piețe pe care pot deveni lideri sau să ajungă cel puțin în top trei și unde să se dezvolte din nou la nivel național, pe termen mediu și lung. „Căutăm aceste piețe, vrem să facem achiziții și avem această capacitate de a face achiziții – avem chiar și un departament de achiziții distinct, ceea ce este foarte rar. Acesta scanează continuu companii atât din România, cât și din străinătate, sistemic, pe cifre de afaceri și pe creștere, bazându-se pe reputația de creștere a acestor companii.

Este o șansă importantă și cred că această dezvoltare regională va apărea. N-aș putea să vă spun unde anume ajungem astăzi pentru că e posibil ca pur și simplu sinergiile noastre și cunoștințele noastre să nu fie potrivite într-o țară X sau Y.” Un alt avantaj în direcția expansiunii regionale ține, crede Mihai Marcu, de abilitatea de a se dezvolta la nivel regional în mai multe zone de business: clinici, spitale, laboratoare, precum și în zona de abonamente – „Vom calibra aceste linii de business în funcție de cererea pacienților din țările respective.”

Carte de vizită Mihai Marcu, CEO și președinte al MedLife Group

►ŒŒ  Absolvent al Facultății de Matematică, Universitatea București, Mihail Marcu a lucrat în sistemul bancar începând cu 1993.

►Œ  A ocupat diferite funcții până în 2004, când s-a alăturat afacerii de familie, MedLife.

►ŒŽ  Din 2004 până în prezent, Mihail Marcu este președinte și CEO al MedLife, sub conducerea sa compania devenind liderul pieței de servicii private de sănătate din România.

Mihai Marcu, CEO și Președinte, MedLife Group: „Avem perspective ambițioase și pentru extinderea la nivel balcanic și regional, însă analizăm cu atenție și acționăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes și în țările respective.”

Al doilea pilon de dezvoltare al MedLife vizează domeniul oncologiei. Anul acesta, planul de achiziții și de dezvoltare la nivel de grup s-a concentrat într-o mare măsură, pe zona de servicii de diagnostic și de tratament oncologic; MedLife a semnat, de curând, preluarea a două centre în domeniu, Neolife Medical Center și OncoCard Brașov. „Cred că veți mai avea surprize importante în perioada ce urmează în acest domeniu, unde ne dorim să dobândim din nou o poziție mult mai fermă, noi ne-am axat foarte mult pe prevenție, dar în continuare vrem să dezvoltăm și segmentul dedicat bolilor cronice, mai ales în contextul în care în România incidența oncologică crește pe foarte multe segmente.” Vor investi astfel semnificativ în aceste direcții: „Avem foarte multă experiență dobândită în anii ce au trecut, în special în zona de cercetare de laborator, de analize de laborator, în zona de imagistică medicală, în laboratoarele de anatomie patologică care sunt bine așezate și cu o clientelă puternică și, mai nou, după cum știți împreună cu cei de la Neolife, pe zona de radioterapie. Vrem să închidem acest cerc la nivel național și să avem o rețea care poate să ia de oriunde din țară un pacient oncologic în orice stadiu ar fi el și să-i ofere o șansă în plus. Acesta este un domeniu prioritar.”

O altă linie de dezvoltare ține de laboratorul central, de domeniul de genetică și biologie moleculară care, potrivit lui Mihai Marcu, în contextul COVID-19 a dat și foarte multe rezultate și a descoperit în premieră o parte dintre tulpinile de coronavirus circulând în România prin secvențiere. „Am fost primii care au anunțat că tulpina britanică va deveni prevalentă, am fost primii care au anunțat că tulpina Delta va devenit prevalentă și că le va domina pe celelalte. Nu au fost informații date de INSP sau de orice alte autorități medicale din România, ci de MedLife. Am devenit un fel de „watchdog” pe această zonă o perioadă lungă de timp și ne vom face în continuare datoria în această zonă.”

De asemenea, compania continuă procesul de dezvoltare a proiectului MedPark, cel mai mare hub medical din țară. Conform reprezentanților MedLife, proiectul pilot ar urma să fie lansat la București în 2-3 ani, urmând ca modelul să fie replicat și în alte orașe mari din țară, precum Brașov, Sibiu, Cluj, Arad. „Avem o atenție deosebită în a mări spitalele existente, nu neapărat de a ne mări rețeaua. Credem în Medical Park din București, un proiect care merge – cu pași mici – spre direcția de a se transforma într-unul dintre cele mai mari unități medicale, nu doar private ci și publice, medicale la nivel național.” Investesc și în direcția consolidării spitalelor din Brașov pe care le dețin în Brașov, Sibiu, Arad și Cluj – construiesc noi secții și lărgesc aceste unități pentru că sunt de părere că unitățile din aceste orașe unde sunt deja prezenți trebuie și să fie mai mari. „Odată cu dimensiunea mai mare, bineînțeles că patologia acoperită este mai mare și încrederea unui pacient de a se adresa unui spital care are mai multe specializări sub un singur acoperiș este răsplătită. Credem mult în aceste centre medicale multidisciplinare dezvoltate la nivel național.”

Corporatizare în stil antreprenorial

Având în vedere strategia axată pe achiziții – de până acum, dar și când vine vorba de dezvoltările viitoare – l-am întrebat pe Mihai Marcu și care este cel mai important aspect de care ține cont atunci când ia decizia integrării unei noi clinici în companie. Caracterul fondatorului, răspunde el, subliniind faptul că cei mai mulți dintre fondatori rămân alături de ei după semnarea tranzacției.

„S-a creat senzația că MedLife este o instituție care este fondată de familia Marcu și punct. Aceasta este o informație puțin trunchiată pentru că MedLife a achiziționat sau a făcut fuziune prin absorbție cu multe companii: numărul acestora a ajuns la 35 în ultimii 12 ani. Acestea au o caracteristică interesantă și importantă: fie că au rămas cu o minoritate, fie că au vândut sută la sută, fondatorii acestora, în general medici români sau români care au fondat o companie în anii ’90 sau în anii 2000, au rămas în MedLife și sunt managerii MedLife pentru unitățile respective, conduc acele unități și le dezvoltă.” De asemenea, ei devin achizitori la rândul lor, în regiunea în care activează sau în domeniul în care activează. Așadar, la masa de conducere a MedLife, formată din 70-80 de manageri care conduc cei peste 8.000 de oameni ai companiei, aproape jumătate sunt antreprenori români. Acești antreprenori din domeniul medical stau la aceeași masă cu ceilalți executivi ai MedLife, intraprenorii companiei, și discută strategii, idei pentru a-și dezvolta businessul, contribuie la realizarea bugetelor.

„Cred că acesta este cel mai mare câștig și cred că suntem o companie unică din punctul acesta de vedere: avem 30-40 de fondatori, împreună cu ceea ce noi numim manageri-intraprenori, care stăm la masă, ne întâlnim frecvent și încercăm să găsim soluții la nivel național și pentru a ne face loc pe piață. Este un mesaj important faptul că sunt câteva zeci de fondatori români care reușesc să fie liderii de pe o piață și îndrăznesc să arunce o privire seriosă în jur pentru a vedea dacă nu pot să devină nu doar un lider național, ci și unul regional sau balcanic.”

Mare iubitor de istorie, Mihai Marcu citește mult despre antreprenoriatul românesc în special, despre personaje precum Malaxa sau alte figuri ale perioadei interbelice. Are chiar și o colecție de caricaturi interesantă axată pe corupția și businessurile la români în ultimul secol. Ce a observat atât în propria experiență, cât și în lecturile sale? „Eu sunt din școala celor care cred că te naști cu antreprenoriatul. Tot văd școli de antreprenoriat, dar cred că acestea sunt o poveste. Eu mă uit la copiii mei, am o fetiță și un băiat fabuloși și cred că dintre ei, unul va fi antreprenor și altul nu”, spune el. De asemenea, punctează că „E foarte clar că un patron nu-și asumă doar riscuri. Un antreprenor trebuie să își asume și eșecuri.” Or, această cultură este specifică Statelor Unite și mai puțin populară în România.

MedLife în cifre

1,2 mld. lei, cifra de afaceri pro-formă* înregistrată de MedLife în primele 9 luni ale anului, în creștere cu 56% față de aceeași perioadă a anului trecut

240,4 mil. lei, EBITDA pro-formă MedLife în primele 9 luni ale anului, în creștere cu 54,6% față de aceeași perioadă a anului trecut peste 35 de companii românești a integrat MedLife în grup

7.500 de angajați și colaboratori avea MedLife în decembrie 2020 dintre care 3.000 de medici

5,5 milioane de pacienți unici are compania, 750.000 de abonați, 30.000 de analize procesează MedLife în fiecare zi

*Cifra de afaceri pro-formă ilustrează efectul achizițiilor anunțate în 2020 asupra Grupului MedLife

„Afaceri cum a deschis Bill Gates în Statele Unite, în garaj, mai sunt alte câteva mii. Dacă un business al unui american nu merge, se concentrează pe altceva, fără a face o dramă din asta. La noi eșecul este considerat o catastrofă, dar nu trebuie să fie așa, antreprenorul creează și nu îi ies toate businessurile.” MedLife a depășit etapa antreprenorială și, după cum chiar Mihai Marcu spune, s-a transformat într-o „corporație cu o cifră de afaceri de peste o treime de miliard de euro la finalul acestui an, cu mii de angajați și cu peste 100 de manageri care conduc mulți oameni, fiecare dintre ei având propria responsabilitate”. Pe de altă parte, în pofida dimensiunii de corporație, compania și-a păstrat flexibilitatea, capacitatea de inovare rapidă și de investiții, spune el. „Dacă ești antreprenor și ai 10 ouă într-un coș, nu scoate mai mult de două niciodată, lasă opt ouă să producă, sunt vaca ta de muls care duc businessul de bază mai departe și care duc responsabilitatea plății salariilor și a dezvoltării companiei. Dacă nu scoți tot timpul două din coș, să facă pui, vei muri într-o zi. În ziua de astăzi, cine nu se dezvoltă, cine nu insistă asupra tehnologiei, cine nu face cercetare, mai ales în domeniul medical după pandemia aceasta, va pierde meciul.”

Astfel, dincolo de „meciul dezvoltării” pe orizontală, prin achiziții, Mihai Marcu sesizează nevoia de inovare, în special în domeniul în care activează. „În MedLife s-a păstrat dinamica antreprenorială. Dorința de a investi și de a inova. De fapt aceasta este cheia unei afaceri. Cine rămâne pe loc va pierde meciul”.

Din rândul celor mai recente inovații, exemplifică prin capacitatea de a oferi consultanții online, lansată peste noapte în plină pandemie, roboții de self-pay și de self check-in – toate pregătite cu un an înainte de contextul pandemic și care s-au dovedit a fi un avantaj din acest punct de vedere. „Epoca în care medicul pune mâna pe pacient, se uită în ochii lui și îi ia febra, s-a terminat.

Medicul vrea să vadă cum arată omul pe dinăuntru, vrea să vadă imagini de la gastroenterologie, de colonoscopie, de endoscopie,  cum arată cordul pe ecograf, cum arată plămânii pe CT, articulațiile pe RMN și așa mai departe. Vrea să îi vadă analizele, să vadă dacă omul are o imunitate bună, vrea să vadă zona de hematologie și compoziția sângelui. Vrea să vadă dacă partea de biochimie și echilibrul chimic al organismului sunt complete. Un diagnostic nu se mai poate lua bazat pe faptul că pacientul are ochii roșii sau alte simptome; este important examenul clinic, dar începe din ce în ce mai mult să fie doar o parte a întregului spectru de investigații pe care medicina modernă le oferă”.

De altfel, el crede că abilitatea de inovare reprezintă condiția de supraviețuire pentru un business antreprenorial, mai ales în domeniul pe care ei îl reprezintă. Unde vede businessul peste alți zece ani? „Este clar pentru mine că în 10-15 ani de acum încolo, MedLife nu va mai fi MedLife, chiar dacă vom vorbi despre o companie regională. Probabil că vom vorbi despre Online Medical Services European Center. Cine nu se europenizează, cine nu vede mai departe decât colțul blocului următor, nu va mai exista în următorii cinci sau zece ani, cu siguranță. Eu nu știu cât de mult se vor întâlni pacienții cu medicii în următorii zece ani și cât din analizele noastre medicale vor fi făcute chiar de terminalul nostru de telefon din buzunar. Întrebarea e doar când se va întâmpla acest lucru, nu dacă, iar de aceasta nu se îndoiește nimeni.” Vorbind la modul general, despre sistemul medical per ansamblu, Mihai Marcu observă că medicii români din spitalele publice au făcut „o figură frumoasă în contextul COVID, în sensul dedicării și sacrificiului, am avut medici cu măști, unele incomplete, care au stat la capul pacientul muribund și care au ventilat și asta nu trebuie uitat”. Este de părere că o îmbunătățire a sistemului, în condiții de COVID sau fără, s-ar putea realiza prin intermediul unei medicine centralizate – „Spitalele mici de provincie din orașe de 10.000 – 30.000 de locuitori ar trebui transformate în spitale de paliative și de boli cronice. Acesta este viitorul medicinei și dacă România va face așa, va fi și performantă și la nivelul sistemului public”.

Centralizarea serviciilor reprezintă, crede Mihai Marcu, principala soluție când vine vorba despre viziunea pe termen lung asupra sistemului medical. „Pot să vă spun doar că niciun ministru al sănătății nu m-a sunat niciodată să mă întrebe pe mine, un angajator a 4-5% dintre medicii din România, să îmi ceară o opinie, iar aceasta spune foarte multe despre ceea ce se întâmplă.” Mărturisește totuși că nu își dorește să aibă un rol concret în conturarea politicilor publice, preferă să se concentreze pe business și pe familie. Sub umbrela brandului MedLife au creat însă o platformă, RoMâine, despre care spune că o dedică României sănătoase. „RoMâine este, dacă vreți, o chemare la optimism și o chemare la a ne trezi, a ne uni forțele după această nebunie pe care o trăim și de a reconstrui medicina și sănătatea noastră. Este o chemare la a ne alătura unor demersuri importante pentru sănătatea oamenilor în general, pentru conștientizarea sănătății și pentru a construi lucruri eficiente, nu pentru a ne pierde vremea făcând proiecte megalomanice care nu sunt niciodată gata.”

O platformă pentru un viitor mai bun?

La acest obiectiv aderă și angajații companiei, iar Mirela Dogaru, Membru Executiv în cadrul MedLife Group, se implică activ în dezvoltarea platformei RoMâine din noul rol în care sunt integrate și atribuțiile de marketing. În viziunea ei, RoMâine este o școală națională în care Sistemul Medical MedLife aduce laolaltă profesori, medici, sociologi, scriitori, artiști, muzicieni, sportivi, președinți de bănci sau de asociații de locatari, hairstyliști și IT-iști, pentru a găsi împreună soluții. „Vrem să ne construim o țară care își tratează cu respect cetățenii, în care vrem să trăim, în care vrem să ne întoarcem si unde putem să avem un viitor. Este mai mult decât o strategie de marketing, este un demers pe termen lung prin care ne propunem ca, pe lângă serviciile medicale de calitate, în care investim neîncetat, să oferim românilor ocazia de a pune umărul la găsirea și aplicarea soluțiilor prin care să facem România bine împreună.” Mirela Dogaru și-a construit întreaga carieră în cadrul MedLife și coordonează echipele de vânzări la nivel național, echipele de medicina muncii, de laboratoare, precum și mai nou echipa de marketing, având, spune ea, aceeași prioritate de mai bine de 15 ani încoace, dorința de a pune umărul la o calitate a vieții mai bună a românilor.

Iar când vine vorba despre realizările ei în zona de business, se gândește în primul rând la cele peste 7000 de companii care au ales să ofere servicii de sănătate angajaților. Este un mare pas, nu doar pentru creșterea calității vieții și a performanței business-ului, dar mai ales pentru partea de prevenție medicală unde, din pacate, în România mai sunt multe de îmbunătățit și schimbat. În acest moment, 15% din cifra de afaceri a grupului este reprezentată de segmentul corporate: „Mizăm pe o creștere susținută, iar odată cu extinderea serviciilor în afara țării, vrem să replicăm acest model și pe piețele internaționale”.

Mirela Dogaru, Membru în Comitetul Executiv al Grupului MedLife:

„La început, lumea nu știa exact ce înseamnă un abonament, ce presupune să ai un asemenea serviciu și cum poate fi folosit, iar noi, echipa MedLife, am avut un rol esențial în formarea pieței de servicii medicale private. Dacă acum 15 ani mergeam noi către ei să le povestim despre abonamente și beneficiile lui, acum vin ei către noi cu această solicitare, iar echipa acționează personalizat, în funcție de specificul companiei, de nevoile pe care le are și așa mai departe.”

Carte de vizită Mirela Dogaru, Membru în Comitetul Executiv al Grupului MedLife

►Œ Mirela Dogaru are în subordine echipele de vânzări la nivel național, echipele de medicina muncii și de curând echipele de laboratoare și marketing.

► Este absolventă a Universității Politehnica din București, Facultatea de Biochimie (2003) și a programului de Masterat Executiv în Administrarea Afacerilor (EMBA)/ASEBUSS al Universității Kenesaw din Atlanta, Georgia, SUA.

Ž► S-a alăturat echipei MedLife în 2005, în calitate de coordonator al echipei de vânzări corporative (corporate sales manager), funcție pe care a deținut-o până în 2011, când a fost numită în funcția de director de vânzări (sales manager) pentru sectorul de dezvoltare a afacerii (New Business).

Creșterea accelerată este susținută de piața aflată într-o dinamică uimitoare, dar și de nevoia acută în ceea ce privește accesarea serviciilor medicale generată de contextul pandemic, spune ea: „Doar uitându-te la anii 2020 și 2021, îți dai seama că acest interval ne-a dat ceva ce noi nici nu ne-am putut imagina că o să se poată întâmpla vreodată. Și aici intervine adaptarea la acest nou context devenit realitate: trebuie să știm să acționăm rapid, să știm să evaluăm nevoile reale asttfel încât să putem oferi soluții orientate 100% spre pacient. În egală măsură, această adaptare înseamnă să fim alături de companii, să venim în întâmpinarea acestora exact cu programele și serviciile de care au nevoie pentru a-i ajuta să-și repornească business-ul sau să își continue activitatea în siguranță”.

Mirela Dogaru spune că transformarea MedLife în grupul de mari dimensiuni din prezent este consecința unui parcurs la care se așteptau și pe care l-au planificat: „MedLife este o companie cu un know-how foarte mare pe zona de achiziții, într-o permanentă dezvoltare pe infrastructura medicală. Nu a fost o trecere bruscă, ci mai degrabă un traseu accelerat, de care eram conștienți și pregătiți, reușind să integrăm în grup fiecare nouă companie. Avem o echipă foarte bună pe partea de achiziții și dezvoltare”. Per ansamblu, uitându-se în urmă, la parcursul său profesional care a început de altfel în cadrul MedLife, spune că cele mai importante lucruri pe care a învățat să le aprecieze sunt construcțiile solide și cât de important este să nu lași pe mâine ce poți face astăzi: „MedLife nu este doar o școală de business, este o școală de speranță că lucrurile se pot face bine”.

27 de ani de istorie în medicina românească privată

1994

Un grup de medici antreprenori dezvoltă primele policlinici care aveau să devină mai târziu cel mai mare grup medical privat din România și unul dintre cele mai mari din regiune.

2004

Managementul companiei este preluat de Mihai Marcu, care deschide prima hiperclinică MedLife.

2006 

IFC intră în acționariatul MedLife, iar compania deschide cel mai mare spital privat din România.

2011 

Are loc prima achiziție. Din 2011 și până în prezent MedLife a achiziționat sau a deschis 145 de unități medicale.

2016

MedLife devine prima companie medicală privată din România care se listează la BVB.

2018

MedLife trece granițele și duce capitalul românesc în Ungaria, fiind prima companie medicală care face acest pas.

2020

Este prima companie de servicii medicale private care a înregistrat o cifră de afaceri de un sfert de miliard de euro.

Ecosistemul MedLife cuprinde clinici, spitale, laboratoare, stomatolgie, corporate, imagistică, pharma:

200 de centre de recoltare 53 de clinici

36 de laboratoare de analize

23 de hiperclinici

21 de farmacii

12 centre de stomatologie

12 spitale

5 laboratoare COVID

4 maternități

1 bancă de celule stem