Un indicator care arată bine: România, printre campionii Europei la intensitatea muncii

România rămâne printre statele europene cu cea mai mică pondere a persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii. Doar 4,3% dintre românii sub 65 de ani se aflau, în 2024, în această situație, semnificativ sub media Uniunii Europene și în scădere față de anul precedent, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. 

La nivel european, 7,9% dintre persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani locuiau anul trecut în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii. Diferențele între state sunt însă majore. Belgia rămâne pe primul loc, cu o pondere de 11,4%, urmată de Danemarca (10,6%) și Germania (10%). La polul opus, Slovenia (3,5%), Luxemburg (3,9%) și Polonia (4,1%) consemnează cele mai reduse procente. România se situează astfel în zona statelor cu performanțe bune, peste nivelul unor economii precum Belgia, Danemarca sau Germania.

România, printre țările cu cele mai mari scăderi

Proporția gospodăriilor cu intensitate foarte scăzută a muncii s-a redus la nivelul UE față de 2023, coborând de la 8,1% la 7,9%. România se numără printre țările cu cele mai semnificative îmbunătățiri, o scădere de 0,9 puncte procentuale, fiind depășită doar de Portugalia (-1,5 pp) și Irlanda (-1,4 pp). În total, în 12 state membre indicatorul a crescut, cele mai mari avansuri fiind înregistrate în Lituania (Ă1,4 pp), Bulgaria și Malta (Ă0,9 pp fiecare), respectiv Belgia și Danemarca (Ă0,8 pp).

Gospodăriile cu copii lucrează mai mult

Eurostat mai arată că, la nivel european, intensitatea muncii diferă semnificativ în funcție de structura gospodăriei: în gospodăriile cu copii în întreținere, 6,5% dintre persoane trăiesc în familii unde se muncește foarte puțin; în gospodăriile fără copii, ponderea urcă la 10,3%. În unele state, decalajul este extrem: în Danemarca, 17,6% dintre gospodăriile fără copii sunt încadrate la intensitate foarte scăzută a muncii, iar în Belgia nivelul este de 16,8%.

Ce înseamnă „intensitate foarte scăzută a muncii”

Indicatorul măsoară raportul dintre numărul total de luni lucrate efectiv de adulții dintr-o gospodărie și numărul total de luni în care ar fi putut lucra teoretic în anul de referință. O intensitate foarte scăzută înseamnă că membrii gospodăriei au lucrat sub 20% din potențial.

Pentru România, datele Eurostat arată o îmbunătățire consistentă a participării pe piața muncii, pe fondul unei ocupări ridicate și al unui apetit crescut pentru stabilitatea locului de muncă.