Home Imobiliare Un grup de arhitecți olandezi vrea să sc...
Imobiliare

Un grup de arhitecți olandezi vrea să schimbe felul în care va arăta Iașiul. Ce proiect au propus ei

„Bridging time, bridging communities” este mottoul sub care se va dezvolta în Iași, nu departe de complexul Palas deschis deja de mai bine de zece ani de omul de afaceri Iulian Dascălu, o nouă zonă efervescentă menită să coaguleze comunitatea…

Un grup de arhitecți olandezi vrea să schimbe felul în care va arăta Iașiul. Ce proiect au propus ei
Un grup de arhitecți olandezi vrea să schimbe felul în care va arăta Iașiul. Ce proiect au propus ei · Foto: Business Magazin

„Bridging time, bridging communities” este mottoul sub care se va dezvolta în Iași, nu departe de complexul Palas deschis deja de mai bine de zece ani de omul de afaceri Iulian Dascălu, o nouă zonă efervescentă menită să coaguleze comunitatea din oraș și chiar din regiune. Un concurs de arhitectură organizat la sfârșitul lunii iunie s-a încheiat cu alegerea unui singur proiect câștigător din patru participante, o idee concepută de un birou din Olanda, iar de acum înainte începe drumul către implementarea lui. Cum va schimba proiectul gândit de UNStudio aspectul capitalei Moldovei de dincoace de Prut?

Patru birouri cu portofolii solide de proiecte la nivel mondial au participat la concursul internațional organizat de grupul Iulius, fondat de omul de afaceri Iulian Dascălu, care deține proiectul Palas din Iași. Scopul a fost selectarea ideilor pentru construirea unui reper arhitectural contemporan în Iași, care să cuprindă și locuințe, și spații comerciale, și zone verzi, un mix pe care Iulius l-a transformat în semnătură proprie.

Astfel, Foster Ă Partners, MVRDV, UNStudio și Zaha Hadid Architects, companii care au conceput de-a lungul timpului clădiri rezidențiale și de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use, proiecte care contribuie la imaginea unui oraș sau a unei țări, s-au întrecut în imaginație și au propus mixuri care mai de care mai avangardiste. Câștigător a fost ales cel al biroului UNStudio din Amsterdam. „A fost cel mai greu proiect la care am lucrat în ultimii ani. În primul rând, a fost fundamental să cunoaștem orașul și oamenii, iar eu, deși sunt pentru a patra oară aici, încă mai descopăr Iașiul. Ne-am propus să facem aici un hub al comunității pentru următoarele generații, un loc unde tinerii să-și dorească și să-și poată crea businessuri”, spunea Arjan Dingsté, director și senior architect la UNStudio, cu o zi înainte de a afla că el și echipa lui sunt câștigătorii concursului de arhitectură. Proiectul lor este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”. În motivarea deciziei, juriul care a desemnat câștigătorul a precizat că „soluția volumetrică este cea mai aplatizată dintre toate propunerile, construind un plan de relaționare cu orizontul orașului, care este în același timp și o amplificare a platoului pieței Palatului Culturii. Se oferă, astfel, o experiență de 360 de grade către silueta Iașiului și a peisajul urban.

Conexiunile spațiale între cotele superioare și inferioare se fac prin traseul plantat, o adevărată oază”. Din juriu au făcut parte arhitecții Șerban Țigănaș, Augustin Ioan, Dragoș Ciolacu, Mihai Corneliu Drișcu, Matei Bogoescu și istoricul Cătălin Turliuc, specializați în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană și valorificarea spațiului public. Ei au întocmit o listă cu case de arhitectură care au proiecte de anvergură la activ, iar Iulius le-a contactat cu propunerea de a participa la concurs, birourile fiind remunerate pentru proiectele lor, indiferent că au câștigat sau nu. „Am încercat să creăm mai multe «rame» prin care să poată fi văzut orașul din diferite perspective. Este ca o experiență fotografică. Cred că încă mai avem multe de descoperit la acest oraș”, a mai spus Arjan Dingsté. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfășoare pe un teren de 16.500 de metri pătrați în apropierea complexului Palas.

Zona este una cu semnificație istorică și culturală, deoarece acolo au fost făcute recent descoperiri arheologice, astfel că provocarea a fost și mai mare pentru cei care au gândit proiectele, regimul redus de înălțime fiind unul dintre principalale criterii impuse. „Am lucrat la proiecte în toată lumea. Este ușor să proiectezi clădiri de 300 de metri înălțime, dar aici provocarea a fost să respectăm contextul istoric.” Proiectul câștigător „Bridging time, bridging communities” fragmentează baza ansamblului în șase corpuri distincte, asigurând permeabilitatea la nivelul pietonilor și permițând traseele de parcurgere a spațiilor. Proiectul este gândit să fie flexibil pentru adaptări în timp, atât ale locuințelor, cât și ale spațiilor publice incluse. În plus, a remarcat juriul, proiectul dă dovadă și de sustenabilitate, printr-o amprentă de carbon scăzută. Comunitatea a fost elementul-cheie și pentru celelalte birouri de arhitectură care s-au înscris în competiție. Gideon Massland și Riken Gijs, doi dintre arhitecții care au realizat proiectul semnat de MVRDV, cu origini tot în Olanda, spuneau, în prezentarea conceptului lor, că „scopul a fost să creăm un loc care să coaguleze o comunitate, nu s-o separe, așa că nu am fi vrut să proiectăm un zgârie-nori nici dacă nu ar fi trebuit să respectăm regimul de înălțime impus”.

1.Œ Proiectul câștigător, al biroului UNStudio din Olanda, este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”.

2. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfășoare pe un teren de 16.500 de metri pătrați în apropierea complexului Palas.

3.Ž Comunitatea a fost elementul-cheie pentru toate birourile de arhitectură care s-au înscris în competiție.

4. Din juriu au făcut parte arhitecții Șerban Țigănaș, Augustin Ioan, Dragoș Ciolacu, Mihai Corneliu Drișcu, Matei Bogoescu și istoricul Cătălin Turliuc, specializați în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană și valorificarea spațiului public.

5. Dacă pentru birourile care nu au câștigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel și pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obținerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

La rândul lor, cei de la Zaha Hadid Architects, un birou recunoscut pentru clădirile cu linii curbe și forme unduitoare, s-au concentrat pe ideea de conexiune, fiind de părere că Iașiul nu are nevoie de o altă clădire emblematică în afară de Palatul Culturii, în jurul căruia gravitează întreaga atmosferă cosmopolită. La concurs a participat și biroul Foster Ă Partners din Marea Britanie, reprezentat de doi frați gemeni români – Maximilian și Daniel Zielinski, senior partners în cadrul companiei. Una dintre cele mai celebre clădiri semnate de Foster Ă Partners este Gherkin din Londra, cunoscută și ca 30 St Mary Axe, un zgârie-nori cu formă de ou, amplasat în mijlocul districtului financiar al Londrei, City of London. „Ne-am dorit dintotdeauna să facem un proiect în România, am mai avut discuții și cu alți dezvoltatori, dar niciodată nu s-au concretizat”, spuneau cei doi frați înaintea anunțării câștigătorului. Nici de această dată dorința nu li s-a îndeplinit, însă concursul le-a deschis mai multe căi pentru a accesa, la un moment dat, piața locală a proiectelor arhitecturale ieșite din tipare. Dacă pentru birourile care nu au câștigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel și pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obținerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

„Construcția nu va începe mai devreme de un an, pentru că este un proces de durată. Nu am avut o limită de buget impusă birourilor de arhitectură pentru proiectele lor, deoarece oricum prețurile materialelor de construcții au variat foarte mult în ultima perioadă și nu ar fi fost relevant. Ce a fost foarte important a fost componenta mixtă, chiar dacă pe rezidențial va fi un început pentru noi, nu avem experiență, cu excepția unui singur proiect în zona Palas, dar de dimensiuni reduse”, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare la Iulius. De altfel, aceeași idee de dezvoltare mixtă este în pregătire și pentru proiectul pe care Iulius îl va dezvolta în Cluj-Napoca, pe platforma fabricii de abrazive profesionale Carbochim. În primăvara acestui an, Iulius Group a anunțat că pornește o investiție de peste 500 de milioane de euro la Cluj-Napoca, pentru un nou proiect mixed-use similar celor pe care le-a dezvoltat la Iași și la Timișoara. Zona industrială Carbochim va fi transformată și va cuprinde retail, birouri, locuințe și spații verzi. „După ce am achiziționat Carbochim, ne-am dorit să păstrăm producția, dar s-o relocăm într-o zonă mai potrivită. A fost alegerea noastră să păstrăm activitatea de producție, și nu s-o închidem. Credem că este o afacere profitabilă, care are potențial.”

Investiția va fi realizată în parteneriat cu Atterbury Europe, partenerul Iulius în portofoliul imobiliar. Proiectul este în etapa de analiză, consultare și autorizare, demararea lucrărilor fiind estimată pentru începutul anului 2023. „Nu suntem dezvoltatori speculativi, noi construim doar pe baza unei cereri existente. Dacă vedeți că săpăm, înseamnă că avem măcar 50-60% preînchiriat. În acest moment, toate proiectele noastre sunt închiriate 100%”, mai spune Raluca Munteanu. Momentan, prioritatea grupului este dezvoltarea de la Cluj-Napoca, însă Iulius mai lucrează în această perioadă și la un proiect nou de birouri în Iași, sub numele Palas Campus, care nu se află departe de finalizare. Aproximativ 1.500 de muncitori au lucrat la etapa de construcție a proiectului Palas Campus. Complexul, care va cuprinde la final șase imobile, este integral închiriat, iar patru corpuri de clădire au fost deja contractate de Amazon, cel mai mare retailer online din lume, care își va aduce aici peste 3.000 de angajați. Pe lângă americanii de la Amazon, au mai semnat deja alți zece chiriași, toți cu activitate în domeniul tehnologiei și în IT. „În total vor fi 54.000 de metri pătrați închiriabili de birouri și 6.000 de metri pătrați de retail, constând în 40 de spații comerciale, aflate la parterul clădirilor office. Investiția este de 120 de milioane de euro, iar clădirea va fi gata anul acesta, urmând să aibă inaugurarea oficială în martie 2023“, spune Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius. Palas Campus se ridică în apropierea complexului Palas, din spatele Palatului Culturii din Iași. Construcția ansamblului de birouri a fost făcută de compania Build Corp, deținută de George Ivănescu, firmă care a ridicat și mare parte din celelalte clădiri ale lui Iulian Dascălu.

„Suntem deja foarte ocupați cu proiectele pe care le avem, așa că nu ne gândim să dezvoltăm ceva și în București deocamdată”, mai spune directorul de dezvoltare de la Iulius. Cel mai vizibil și amplu proiect pe care Iulian Dascălu l-a dezvoltat până acum în Iași este ansamblul Palas, cu birouri, mall și spații verzi, deschis în 2012. În acest complex, există astăzi șapte clădiri de birouri, însumând 75.000 de metri pătrați închiriabili. Grupul Iulius a mai dezvoltat și proiectul mixt Iulius Town din Timișoara, dar și mallurile sub brandul Iulius din Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava și câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte rețeaua Iulius Mall și proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe, care a anunțat, la finalul lunii iunie, majorarea pachetului de acțiuni deținut de cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud – Government Employees Pension Fund, care gestionează active de aproximativ 95 miliarde de euro. Astfel, Pareto Limited și BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited – controlată integral de GEPF din Africa de Sud, administrat de PIC) vor deține 50% din acțiunile Atterbury Europe, prin preluarea pachetului de la RMH Property Holdings (Pty) Ltd (RMH Property), în cadrul unui proces amplu de restructurare a RMB Holdings Limited, proprietar al RMH Property, demarat în anul 2019.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună