Un Disney pentru fiecare țară

După ani întregi în care titlul de lider al industriei de streaming părea că nu poate fi revendicat de niciun jucător din domeniu în afară de Netflix, peisajul arată complet diferit în toamna lui 2022, în vreme ce localizarea globală începe să apară tot mai des pe buzele executivilor. Cum plănuiește Disney+, recent lansat în România și Europa Centrală și de Est, să schimbe Status Quoul?

În timpul convenției D23 Expo organizată la începutul lunii septembrie în Anaheim, California, locul unde a luat naștere primul Disneyland în urmă cu aproape șapte decenii, managementul de top al Disney a discutat despre planurile serviciului de streaming din cadrul companiei pentru regiuni ca America Latină, Asia-Pacific și, nu în ultimul rând, Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA). De la titluri noi și planuri pentru următorii ani la servicii D2C și potențialul piețelor internaționale, executivii s-au pus de acord asupra unui lucru: localizarea conținutului – continuând între timp procesele de extindere ale grupului – trebuie să reprezinte o constantă în strategiile următoare.

„Lucrăm și suntem în etapele de început în Europa Centrală și de Est. Echipa a fost asamblată abia acum câteva zile, însă ne mișcăm destul de rapid. Este extrem de interesant ce se întâmplă acum în industrie”, a spus Lee Mason, director scripted content, EMEA, Disney.

Compania preconizează că va crea 60 de producții locale în respectiva regiune până în 2024. De altfel, într-un interviu de vara aceasta oferit Business MAGAZIN, Kakhaber Abashidze, prim-vicepreședinte, general manager media și country manager pentru The Walt Disney Company, argumenta că principala modalitate de dezvoltare a platformelor de video-streaming este marcată de generarea unui conținut de calitate, compania concentrându-se însă asupra creării de producții locale și regionale.

În Europa, piața de streaming a oferit o gamă din ce în ce mai atractivă de seriale în ultimii ani. Regizori și scenariști care, până recent, nu dispuneau de resursele necesare realizării unui show memorabil, au primit însă cale liberă să creeze conținut îndreptat inițial către un public local, dar care – datorită unor aspecte care țin de calitatea regiei, scrisului și actorilor – au devenit ulterior populare în întreg continentul.

Lista este destul de lungă, însă putem enumera din capul locului The Bridge (Suedia/Danemarca), Babylon Berlin (Germania), Gomorrah (Italia), La Casa de Papel (Spania), Ted Lasso (Regatul Unit) și Umbre (România). În aceeași notă, Jessica Kam-Engle, head of content & development, Asia-Pacific, spune că atunci când „creăm conținut local, vrem să ne asigurăm că se adresează în primul rând audienței din acel loc și, dacă respectivul serial/film are elementele ce îl recomandă a fi transportat către alte piețe, cu atât mai bine.

Totuși, repet, misiunea noastră este să servim audiențele locale.” Zilele în care conținutul american reprezenta norma, fiind urmărit cu precădere pe televizorul oricărei gospodării, se duc ușor pe apa sâmbetei, iar aici putem nota în primul rând ascensiunea producțiilor globale, fenomen care a generat cel mai mare număr producții în limbi altele decât engleza din istorie.

„Putem găsi povești cu caracter global, însă cu ajutorul unor creatori locali, care pot spune povești ce contează cu adevărat în rândul unui anumit public. Însă, în cele din urmă, este vorba despre calitatea poveștilor și felul în care sunt scrise personajele”, spune Gaurav Banerjee, Head of Content, India.

Cei mai mari câștigători vor fi însă consumatorii de conținut, cei care vor beneficia din plin de distrugerea monopolului din industrie, deci și de o „competiție” din ce în ce mai accentuată între producători și scenariști la nivel global.

Pe acest fond, Disney, companie cu venituri de 22 de miliarde de dolari în cel mai recent trimestru, intenționează să investească rapid în serviciul de streaming pe care îl deține, ajuns în luna mai la aproape 140 de milioane de abonați. Planul de dezvoltare a fost „alimentat” încă din primul an al crizei generate de coronavirus, când parcurile Disney au suferit pierderi de câteva miliarde de dolari din cauza restricțiilor de circulație și măsurilor de distanțare socială.