Un cutremur așteptat în business

„Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea”, declară Aurelia Costache, partener al EY România și lider al departamentului de asistență în afaceri.

Un studiu realizat de Constellation Research arată că, începând cu anii 2000, 52% din companiile care au apărut în Forbes 500 au fost afectate semnificativ ca urmare a impactului tehnologiei.

Potrivit reprezentanților EY, tehnologia disruptivă este tehnologia care poate provoca un cutremur în zona de aplicabilitate, prin scăderea interesului pentru produse, servicii și scoaterea de pe piață a unor companii foarte mari și crearea de produse, servicii și industrii noi. Pe plan local, pe lângă exemplele clasice de tehnologii disruptive cu impact major asupra pieței, cum ar fi Uber în domeniul transportului public și Airbnb în industria hotelieră, Răzvan Popescu, innovation & intelligent automation lead la EY, susține că dronele reprezintă ultimul trend în mai multe sectoare, precum cel al asigurărilor. „Am fost plăcut surprins când am văzut companii din domeniul asigurărilor din România care au folosit drone pentru emiterea polițelor pentru locuințe sau pentru verificări în cazul daunelor din sectorul agricol“, a spus el, cu ocazia prezentării studiului Cum răspund companiile din România schimbărilor disruptive?, realizat de firma de audit și consultanță EY pe un eșantion de 310 de lideri ai organizațiilor locale, în perioada ianuarie – februarie 2018.

Un exemplu vine și din piața internațională. Compania britanică Graham Construction a reușit, cu ajutorul dronelor, să reducă timpul de colectare a datelor de șase ori, de la trei zile la jumătate de zi, și să economisească 5.000 de euro într-un singur proiect cu un randament al investiției de câteva luni.

De altfel, reprezentantul EY crede că „există trei tehnologii care vor avea un impact semnificativ în business în următorii ani: chatbot – aplicații care comunică cu clienții, dronele – care pot reduce timpul de intervenție în unele industrii, și blockchain – unde folosirea criptomonedelor va avea un impact semnificativ în multe industrii”. Popescu exemplifică beneficiile utilizării tehnologiei chatbot (inteligență artificială creată pentru a interacționa cu clienții unei companii) cu o companie de pe piața internațională, Amtrak, o companie din SUA cu peste 20.000 de angajați, care activează în domeniul transportului public feroviar. Compania a realizat, într-un singur an, folosindu-se de tehnologia chatbot, prin intermediul robotului Julie, reduceri de costuri de peste un milion de dolari și o creștere cu 25% a numărului de rezervări.

Cu toate acestea, folosirea tehnologiilor disruptive implică și anumite riscuri. Conform aceluiași studiu realizat de Constellation Reaserch, costurile anuale ale criminalității digitale și ale furtului de proprietate intelectuală se ridică la 350-540 miliarde de euro.

Pe baza chestionarului aplicat, EY distinge trei niveluri ale pregătirii companiilor pentru schimbările aduse de cea de a patra revoluție industrială. Majoritatea companiilor (263) se află în primul stadiu, în care exploatează produsele și serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea disruptivă. În cel de-al doilea stadiu se regăsește un grup mai mic, de 42 de companii care și-au asumat transformarea digitală și care formează o cultură a inovației în interiorul companiei. Ultimul stadiu cuprinde doar cinci companii, cele care s-au transformat deja și care și-au asumat misiunea de a fi disruptive, mai degrabă decât de a fi doar inovatoare. Conform studiului EY, atât la nivel global, cât și pe plan local, proporția dintre companiile care se consideră bine și foarte bine pregătite și cele care nu se cred pregătite sau prea puțin pregătite pentru schimbările disruptive este aproximativ egală. În România, în jur de 48% dintre companiile respondente consideră că sunt pregătite pentru a face față schimbărilor disruptive, însă reprezentanții EY consideră că nivelul de pregătire pentru schimbare este, de fapt, mult mai scăzut decât cel care rezultă din autoevaluarea inițială, atunci când se iau în calcul inițiativele specifice de leadership, cultură, inovație și deschidere la ce se întâmplă în exterior.

Atât în România, cât și la nivel global, doar 36% dintre companii identifică și evaluează semnele care pot indica tendințe în stadiu incipient. 54% dintre companiile respondente declară că dezvoltă inițiative privind stimularea angajaților pentru a gândi inovator, iar în cazul a doar 18% dintre companii angajații își pot aloca timp pentru a inova.