Un corporatist din București își povestește viața de coșmar: Când ajung acasă nu pot mânca din cauza stresului
Mitul românului care stă mult peste program încă circulă în multe corporații, iar motivațiile obiceiului sunt numeroase - lipsa de productivitate sau de colaborare între departamente, teama de șef, supraaglomerarea cu sarcini de serviciu, dar și frica de a da…
Mitul românului care stă mult peste program încă circulă în multe corporații, iar motivațiile obiceiului sunt numeroase – lipsa de productivitate sau de colaborare între departamente, teama de șef, supraaglomerarea cu sarcini de serviciu, dar și frica de a da piept cu cea de-a doua realitate a vieții lor care îi așteaptă odată ce ies pe ușa biroului și ajung acasa.
“La serviciu, până la finalul zilei, intri într-un ritm, ești nervos, agitat și ajungi să țipi mai mult decât vorbești. Aveam o perioadă când ajungeam acasă și priveam cam 30 de minute prin televizor și nici nu puteam să mănânc mai devreme de 22.00 pentru că mi se făcea rău. Pe lângă asta, am și un copil, care necesită foarte multă atenție și nu puteam să i-o acord așa cum mi-aș fi dorit sau să nu mă enervez pentru lucruri mărunte când eu mă gândeam la cum pot să fac un milion de euro în luna respectivă. Ajungi la un moment dat să vezi lucrurile distorsionat din cauza stresului“, spune Florin, un manager din industria auto în vârstă de 34 de ani.
Astfel de cazuri sunt la ordinea zilei în multe companii din România, iar stresul își spune cuvântul mai mult decât oricând atunci când ajungi pe o poziție de management. De altfel, un studiu realizat de compania emitentă de tichete Edenred și firma de cercetare de piață Ipsos arată că 70% din salariații europeni lucrează adesea în afara orelor de program, iar top și middle managerii tind să găsească cel mai greu echilibrul dintre sarcinile de serviciu și viața privată, 90%, respectiv 84% dintre ei spunând că rezolvă și în timpul liber probleme care țin de locul de muncă.
Amalia Sterescu, senior business con-sultant și fondatoare a Public Speaking School, este de părere că una dintre cele mai mari provocări ale angajaților este găsirea unui mod în care pot să jongleze cu familia, cariera, relația de cuplu și nevoile personale, într-un ritm alert pe care îl impune societatea, dar și angajații însiși.
”Imaginile cu acei oameni care le îmbină perfect pe toate fără nici cel mai mic efort și cu zâmbetul pe buze sunt niște stereotipuri departe de adevăr. Acel echilibru pe care ni-l dorim cu toții și pe care fiecare caută să-l atingă nu se obține fără efort, fără sacrificii, fără momente în care ți-ai dori să fii acasă în loc să stai la birou sau momente în care preferi să inventezi task-uri urgente pentru a evita agitația de-acasă„, explică ea.
Deși avem deseori senzația că odată ieșiți pe ușa biroului toate problemele se vor termina, iar stresul va fi înlocuit cu oaza de liniște de acasă, mulți angajați, specialiști în resurse umane și psihologi susțin că această rețetă pentru fericire este valabilă mai mult în rândul salariaților tineri, care încă nu au grija ratelor, a facturilor sau a unei familii pe care trebuie să o întrețină. Cei din urmă nici acasă nu reușesc să se relaxeze și ajung să își găsească un al treilea loc în care pot să își acorde puțin timp liber. Unii îl confundă tot cu serviciul (unde pot sta peste program o oră sau două, fără ca alți colegi sau șeful să îi deranjeze, ascultând muzică sau navigând pe internet), iar alții se refugiază în sport, citit sau mers pe jos până acasă.
”Am întâlnit destule persoane care duc lipsă de timp individual, de liniște, de un timp pe care să-l petreacă reflectând la diferite teme importante, scufundându-se în lectura unei cărți sau pur și simplu relaxându-se. Nu găsesc acest timp la serviciu și, din păcate, mulți nu îl găsesc nici acasă. La serviciu au un tip de probleme, acasă îi așteaptă alt tip de probleme. La serviciu au colegii treabă cu ei sau au ei de strunit colegi, iar acasă au de pus copiii la culcare sau la teme – ceea ce este uneori mai provocator decât să-și influențeze colegii, clienții sau furnizorii„, susține Octavian Pantiș, managing director al firmei de training TMI România.
Deși sunt angajați care folosesc serviciul drept scuză pentru a se detașa de problemele zilnice, statul peste program este cât se poate de practic pentru alții. Spre exemplu, Maria, manager în cadrul unei multinaționale cu profil IT, stătea până anul trecut chiar și până la orele 22.00 la birou pentru a nu se duce prea repede acasă, unde nu avea aer condiționat și era nevoită să suporte temperaturi de peste 30 °C.
”Eu aveam de lucru, nu pot spune că stăteam degeaba pentru că, lucrând cu oameni din SUA și Australia care sunt pe alt fus orar, îmi dădeau de muncă. Dar când nu aveam de lucru, pentru că erau și astfel de zile, stăteam pe Facebook sau pe YouTube„, spune ea. Doar o mică parte a angajaților preferă să stea însă peste program și, de obicei, sunt acei salariați care lucrează în domenii pentru care nu a existat criză sau industrii unde creativitatea lor turează motorul businessului, astfel că angajatorii trebuie să îi facă fericiți la locul de muncă. Firmele de IT sunt cel mai bun exemplu. Acestea le oferă angajaților mic dejun gratuit, spații de joacă, posibilitatea de a participa la maratoane de programare unde câștigă premii sau de a-și aduce prietenii la serviciu după program pentru a se juca ping-pong, fussball etc. Google chiar și-a transformat sediul din Silicon Valley într-o casă departe de casă, unde angajații au tot ce le trebuie și nu se grăbesc să plece imediat ce programul de lucru se termină.
