Un bancher atipic. Eleni Skoura, executive board member și head of retail banking în cadrul ING Bank Romania, povestește care sunt elementele cheie în procesul de dezvoltare a unui produs bancar

Trei elemente cheie se regăsesc în dezvoltarea unui produs bancar: vocea clientului, calitatea procesului de codare și designul produsului, dar și monitorizarea și îmbunătățirea constantă, spune Eleni Skoura, executive board member și head of retail banking în cadrul ING Bank Romania. Ea spune că echipa de 2.000 de oameni pe care o coordonează este formată din banktechs, specialiști în tehnologie bancară, un domeniu cu adevărat pasionant, subliniind că prezentul oferă oportunități fabuloase grație avansului tehnologiei.

Eleni Skoura vorbește cu pasiune, repede, uneori ridică vocea, gesticulează, se animează când povestește despre ceea ce face ea, despre reușitele echipei, despre faptul că „un cont bancar nu este doar un cont bancar pentru mine, am pus pasiune când am construit produsul ăsta”. Nu poartă nici costum sobru asociat de regulă cu un bancher, face glume, râde, argumentează că e grecoaică, deci 5 minute nu sunt considerate întârziere, când vorbim despre haosul provocat în trafic de ploaie, când ne-am întâlnit în sucursala de pe Calea Victoriei.

De aproape două decenii Eleni Skoura muncește și trăiește în România, iar de circa doi ani și jumătate deține funcția de executive board member și head of retail banking în cadrul ING Bank Romania, iar unul dintre subiectele despre care vorbește cu pasiune este cel legat de dezvoltarea de noi produse. Povestește că instituția are o metodologie numită Pace, folosită nu numai când sunt lansate produse noi ci și noi funcționalități. Iar reprezentanta instituției financiare dă și exemple. De obicei, clienții ING deschid contul curent pentru lei și euro. Iar în urmă cu doi ani banca a lansat o funcționalitate pentru contul de lei – dacă un client nu dorește contul de euro, pentru că îl folosește doar o dată pe lună, înseamnă că nu are cu adevărat nevoie de el; acum are posibilitatea să facă schimb valutar și să transfere sume din contul său de lei.

Același proces (Pace) a fost folosit și în lansarea ING Young, explică reprezentanta băncii. Primul pas, povestește ea, pleacă de la client. Diverse studii de cercetare sunt derulate pentru a afla amănunte despre nevoile și comportamentul de consum al clientului. În plus, sunt urmărite cu foarte mare atenție știrile. „Încercăm să luăm pulsul și dacă există ceva pe alte piețe care are mare succes, fiind ceva extrem de nou, analizăm să vedem dacă ar putea fi de interes pentru populația de aici. Sau avem propriile noastre idei despre produse ori funcționalități și testăm imediat idea. Mai întâi, discutăm cu clienții, pentru a înțelege dacă este o nevoie reală”. Următorul pas în construcția unui nou produs este design-ul, înante de a intra în faza de programare, iar clienții sunt întrebați despre acest aspect. „Iată cum arată. Ai apăsa butonul acesta?” Când această fază ajunge într-un punct de plecare mulțumitor, începe faza de codare. Apoi sunt, din nou, întrebați clienții ce părere au despre schița de produs, iar Eleni Skoura dă exemplul produsului ING Young (care vizează copii cu vârste între 10 și 18 ani), pentru care instituția financiară a derulat circa 2.000 de interviuri, „pentru a ne asigura că ceea ce vrem să punem pe piață este suficient de interesant, folositor, răspunde unei probleme, ușurează viața, are sens”.

Timpul necesar pentru dezvoltarea produselor variază de la caz la caz. În cazul ING Young, procesul a durat mai mult, pentru că a fost vorba despre ceva cu totul nou, fiind prima bancă din România care a lansat un concept pe care ING îl numește autonomie sigură pentru copii. Ceea ce înseamnă că părinții știu ce face propriul copil, care este suficient de autonom pentru a-și gestiona propria lume financiară, având deopotrivă aplicație și card. Pentru a dezvolta prima variantă viabilă a acestui produs a fost nevoie de nouă luni. Dar în cazul altor produse procesul poate dura mult mai puțin – chiar și șase săptămâni sau 9 săptămâni pentru dezvoltarea așa numitului MVP (minimum viable produc – produs în variantă funcțională, n.red.) pe baza căruia începe construcția până se ajunge la varianta care ajunge pe piață (marketable viable product – produs viabil pentru a fi pus pe piață, n.red.). La fiecare pas, banca privește produsul din toate unghiurile, pentru a vedea dacă este folositor și relevant pentru clienți. „De fapt, chiar acum, după interviu, voi avea o întâlnire cu echipa mea pentru a evalua cele 40 de proiecte dezvoltate în ultimii doi ani. Și acestea sunt doar cele vizibile <deasupra nivelului apei>, ceea ce vede clientul, dar avem dezvoltări și <sub nivelul apei> – în scopuri de reglementare, sisteme de reziliență, tehnologie, modernizări, pentru că trebuie să revizuim procesele pentru a rămâne <la zi>, tehnologia se schimbă în fiecare zi”.

Eleni Skoura coordonează activitatea a circa 2.000 de oameni, despre care spune că sunt banktechs, iar una dintre principalele preocupări se leagă de întrebarea despre felul în care se poate mixa bankingul cu viața reală a clienților, pe care îl numește real life banking. „Clientul (potențial, român, oricine este) își trăiește propria viață iar noi avem asta în centru atenției. Pentru asta ne trezim dimineața. Soțul meu râde de mine și spune <Eleni, de ce vorbești așa? Este doar un cont curent>. Pentru mine și echipa mea, care am pus multă pasiune în dezvoltarea unui produs, nu este doar un cont curent! Ieri am avut o ședință de o oră și jumătate cu colegii din sfera digitală și am parcurs pas cu pas un produs, întrebându-ne dacă e mai ușor să facem într-un fel sau în altul – de pildă dacă să adresăm mai întâi întrebarea legată de numărul de telefon. Să verificăm dacă clienții preferă varianta x sau y. Deci pentru noi este știință și pasiune. Nu știu dacă aș fi la fel de pasionată de job dacă aș lucra într-o afacere cu pizza”, spune ea și râde.

Care sunt elementele cheie în procesul de dezvoltare a unui produs bancar? Tot parcursul este important, dar Eleni Skoura spune că vrea să sublinieze trei aspecte. Unul este cercetarea, vocea clientului. A doua este calitatea din procesul de codare și designul produsului, „pentru că poți proiecta cel mai minunat produs, dar dacă nu merge bine… Când lansăm un produs, urmărim așa numita cale fericită (happy path) care trebuie să funcționeze din toate punctele de vedere, fără excepții. Dar desigur, în primele două săptămâni după lansarea unui produs vom descoperi aspecte care nu funcționează perfect”, admite reprezentanta ING Bank România. Al treilea element cheie în dezvoltarea unui produs bancar este monitorizarea și îmbunătățirea constantă, iar acesta este un proces care nu se încheie niciodată. În fiecare zi poate fi descoperit câte un aspect foarte mic care nu putea fi testat înainte de lansare și dezvoltatorii nu s-ar gândit la el. „Dacă testezi totul, ajungi să nu mai lansezi niciodată un produs”, ceea ce ar fi împotriva ideii de agilitate, completează Eleni Skoura. Ca exemplu, adaugă ea, cu o zi înainte de interviul cu Business MAGAZIN, în timp ce echipa testa un produs, a fost descoperită o soluție pentru un aspect la care trei-patru oameni nu reușiseră, lucrând vreme de câteva luni la acel proiect. „Am văzut soluția nu pentru că suntem mai deștepți, ci pentru că aveam o perspectivă detașată”.

Cel mai important aspect în privința noilor produse se leagă de gradul de adopție. Dacă un produs nu este adoptat, ING investighează de ce se întâmplă acest lucru. În unele situații pricina se poate dovedi o promovare inadecvată, de pildă atunci când clienții nu știu de o anumită funcționalitate, de exemplu. „Ne întrebăm dacă ar fi trebuit să facem ceva mai bine, dacă promovarea a fost corectă, dacă am explicat cum trebuie. Uneori comunicarea trebuie targetată mai bine sau să aibă explicații mai clare”. Și executivul ING dă un exemplu recent. ING Young a fost lansat în urmă cu mai bine de un an, iar soțul său, care este cetățean român, s-a numărat printre primii clienți. El i-a trimis invitația băiatului, care are certificat de naștere românesc. Dar până de curând doar unul dintre părinți putea să vadă contul deschis pentru copil. Lucrurile s-au schimbat pentru că banca a lansat recent un nou produs, ING Together, un concept de servicii bancare adresate familiei, comunităților, poate prietenei – nu e necesar ca doi clienți să fie căsătoriți ca să aibă acces la același cont. Astfel, noul produs a făcut posibil ca eu al doilea părinte să vad contul dedicat copilului. Procesul este complet digital, nefiind necesară vizita într-o unitate bancară. Așa că soțul său a adăugat-o la contul pentru  copil și ea a primit o invitație pe mail <Eleni, ai primit o invitație de la Daniel să te alături contului…>. „Emailul conținea două paragrafe și nu scria nicăieri că trebuie să merg la Home’Bank. Care este îndemnul la acțiune? Spuneam în comunicare <Deci ați primit această invitație>, invitația nu era acolo. Pe de altă parte, nu vom trimite niciodată linkuri din motive de securitate, așa că nu era un link și nu doream să avem un link. Dar m-aș fi așteptat să fie clar care este chemarea la acțiune. Ce trebuie să facă clientul? Nu vrem ca el să se gândească la asta, să sune la call-center. Așa că imediat, în primele săptămâni, l-am corectat. De aceea spun că este un proces interactiv, pe care îl îmbunătățim permanent”, explică Eleni Skoura.

Tot ea mai spune că în cadrul ING Bank România inovația este o prioritate, dar nu este singurul aspect urmărit. „Inovația este în ADN-ul nostru. Am dovedit-o. Cineva ar putea spune peste câteva luni: da, am făcut asta, dar cine își mai amintește? Eu îmi amintesc! De pildă în 2006, când a fost lansat ING Home’Bank, eu lucram la Piraeus Bank și îmi amintesc că am primit o invitație pe email de la ING – nu o trimiteau către bancheri, ci către persoane fizice – și la acel moment scria <căutăm bancheri>. De ce spunea < căutăm bancheri>? Pentru că ideea era că îți poți administra banii de acasă, iar această abordare era cu totul nouă, nimeni nu avea internet banking pe vremea aceea. Home’Bank făcea dintr-un simplu client bancher – cel care se ocupa de cont. Și încă de pe atunci această idee mi s-a părut genială”, spune franc executivul băncii.

Și chiar dacă inovația este parte din ADN-ul băncii, spune executivul, procesul este permanent și uneori, punctează ea, uneori lucrurile ies mai bine decât alteori, dar o parte importantă a mentalității este apetitul pentru joacă. Inovația nu este urmărită doar de dragul de a inova, ci pentru a rezolva situații din viața reală, cazuri de utilizare și într-un mod jucăuș, grijuliu. „Acum 100 de ani, dacă erau întrebați oamenii ce și-ar dori pentru mobilitate, ar fi spus căruțe mai rapide, nu mașini. Așa că uneori nu cunoști nevoia, dar alteori construiești ceva având o nevoie foarte reală, clar identificată și câteodată reușești să încânți clientul cu ceva de care nu știa că are nevoie. Iar acest lucru nu este legat de ideea de a face mai mulți bani pentru bancă. De exemplu, am îmbunătățit serviciul tranzacțiilor între conturi cu valută diferită și am înțeles că o parte dintre clienții noștri nu mai au nevoie de un cont în euro”. Așadar, acum un an și jumătate, ING Bank România a trimis la zeci de mii de clienți – care pentru contul în euro care plăteau o taxă lunară de 2 euro – informări că nu au nevoie de cont în euro dacă au o singură tranzacție pe lună. În astfel de cazuri pot face schimbul valutar direct din contul lor de lei pentru a trimite sau plăti euro. Și, spune Eleni Skoura, au fost clienți cărora nu le venea să creadă că banca lor le spune că pot să își închidă contul ca să nu plătească comisioanele.

Privind prin lentilele inovației un produs ca ING Together, afirmă reprezentanta băncii, „nimeni nu avea triunghiul cu copilul sau cu toată familia fără să meargă la bancă. Acum puteți începe totul și puteți termina totul online. Toată lumea spune că activitatea bancară este plictisitoare. Nu! Este cu adevărat foarte interesantă”.

O perspectivă optimistă

În prezent, una dintre zonele de atenție în cadrul băncii este AI generativă, chatGPT, acesta fiind testat de luni bune, iar executivul spune că vor fi cazuri în care vor folosi tehnologia AI generativă. Care este impactul pe care îl are avansul rapid al tehnologiei? „În primul rând avem tehnologie nouă, precum cloud-ul, noi moduri de codare, de pildă codare folosind micro-servicii. În trecut proiectam un proces într-un mod monolitic, adică folosind un cod încapsulat pentru acesta, însă acest mod de abordare duce la limitarea agilității în livrarea pe care o așteaptă clienții noștri. Acum o putem face în bucăți mici, ceea ce înseamnă că, dacă trebuie să schimbăm ceva, viteza de livrare este îmbunătățită semnificativ. Acest lucru oferă multă flexibilitate; de exemplu, o componentă care se află la pasul zece într-un proces poate fi folosită și într-o altă linie de afa­ceri, în pasul trei, în business banking. Utilizarea trebuie, de asemenea, monitorizată foarte bine și necesită multă disciplină. Ajută să livrăm produse mai rapide și soluții mai bune pentru clienți”, adaugă reprezentanta ING Bank România.

Cât privește inteligența artificială, Eleni Skoura preferă să privească fenomenul dintr-o perspectivă optimistă. Ea spune că sunt multe semnale de alarmă și este de acord că trebuie să fim foarte atenți, că există amenințări variate. „Eu aleg să văd faptul că lumea se schimbă, că suntem foarte norocoși să trăim în această eră în care a fost descoperită IA generativă. Este ca și cum am retrăi momentul în care a fost descoperit internetul. Acestă schimbare adusă de IA ar putea fi și mai mare. Și mă uit la partea pozitivă, în special în medicină. Cred cu adevărat, sper, că va fi găsit leacul pentru cancer în curând”. Niciodată până acum cercetarea nu a avut posibilitatea de a fi atât de conectată în timp real, astfel încât să poată fi accelerată la acest nivel, punctează bancherul. Aceeași tehnologie va ajuta și produsele, caracteristicile, identificarea nevoilor și, în afară de aceasta, productivitatea umană va fi accelerată. „Ieri am avut o discuție despre asta, despre modul în care astfel de tehnologii pot duce la pierderea sau la crearea de locuri de muncă. Dar eu încerc să văd partea pozitivă și spun că generația noastră ar putea fi prima care, datorită IA generative, va avea zile de lucru mai scurte sau un program de patru zile pe săptămână”, punctează bancherul. Se declară foarte încântată de perspective și povestește că a petrecut mult timp discutând cu colegii din sfera tehnică, căutând variante despre cum poate fi integrată IA în procese și fluxuri pentru a face deopotrivă viața clienților și a colegilor mai bună și să cum pot fi folosite noile unelte pentru a îmbunătății și activitatea bancară.

Chiar dacă există amenințări, Eleni Skoura nu este pesimistă. „Prin natura jobului meu, trebuie să caut oportunități. Nu fac lucrurile de una singură în bancă, le facem împreună colegii responsabili de risc, conformitate, securitate. Și pentru noi toți acest proces este ca un dans. Dacă și eu sunt pesimistă sau speriată, atunci cine va împinge evoluția lucrurilor? Într-o organizație sănătoasă, toți ne jucăm rolul. Eu <împing> agenda inovației, IT la fel, dar IT se gândește și la securitatea cibernetică; toți își joacă rolul și suntem o echipă grozavă în ING”. Cât privește modificările din domeniul bancar din ultimii ani, reprezentanta ING Bank România spune că sfera digitală atrage tot mai mulți clienți, pe fondul modificărilor apărute în comportamentul consumatorilor din perioada pandemiei. „Iar pe parcursul ultimului an a încetinit piața creditelor ipotecare, oamenii sunt mai prudenți și din motive întemeiate, aș spune. Acum vedem o revenire în acest sens, ne așteptăm la o creștere a pieței de creditare în 2024, deoarece credem într-un sentiment pozitiv al consumatorilor, deci nu doar pentru creditare, ci în general”. Reprezentanta ING Bank România se declară foarte mândră („ca și cum aș fi româncă, născută și crescută aici”), de felul în care reușesc românii să traverseze dificultățile. „Știu că ne plângem mult. Dar eu am și perspectiva a ceea ce se întâmplă în Grecia. Nu există comparație! Adică aici este mult mai transparent, mai solid, știi ce se întâmplă – chiar dacă ne plângem – iar industria bancară și economia au mers într-o direcție bună. Admir asta în România și este unul dintre motivele pentru care am ales să rămân aici; cred că sentimentul de afaceri de aici, modul în care funcționează lucrurile, este mult mai atractiv pentru mine”, conchide Eleni Skoura.   

Interviu cu un bancher

Ce stil de management aveti?

Am un stil de leadership participativ foarte incluziv. Simt responsabilitatea de a conduce această afacere și, la sfârșitul zilei, mă consider responsabilă pentru rezultat. Așa cum le spun celor din echipa mea, dacă reușim este succesul lor, dacă eșuăm este eșecul meu, așa că vreau ca ei să se simtă încrezători; încerc să le facilitez capacitățile inerente de leadership, puterile înnăscute de conducere pe care le au. Nu mă văd doar supervizorul lor, ci și facilitatorul lor. Vreau să fie curajoși, vreau să cresc oameni lângă mine. Vreau ca ei la final, ori de câte ori este sfârșitul acesta, să se uite înapoi și să spună „Mi-a plăcut să lucrez cu Eleni, ea m-a făcut mai bun, m-a ajutat să fiu un profesionist mai bun în timp ce eram fericit și în viața mea personală”. Pentru că fericirea colegilor mei mă preocupă. Cred în echilibru și cred că viața profesională și viața personală trebuie să fie în armonie, mai ales pentru oamenii ambițioși care vor avea cariere foarte solicitante, care le oferă satisfacții. Prin urmare, consider că sunt responsabilă ca oamenii mei să plece fericiți acasă. Nu vreau ca oamenii care lucrează cu mine să se întoarcă acasă deprimați. Și ieri seară, am eșuat. După o întâlnire în care eram foarte obosită, am mai avut o întâlnire online, eram puțin mai îndârjită și le-am văzut fețele pe ecran. Dar aseară, la ora 11, mă gândeam cum aș fi putut reacționa mai bine… Poate i-am făcut să se simtă inadecvați sau triști. Cred că am un impact mare asupra echipei mele. Am încredere în echipa mea, avem oameni minunați și un proces de selecție grozav.

Nu mă văd ca membru al comitetului executiv, mă simt foarte mult parte integrantă din ceea ce facem, egală cu cei din echipă. Și pentru că sunt foarte asertivă în felul în care vorbesc (vorbesc și ca un grec), uneori nu îmi dau seama că unii dintre oameni nu sunt obișnuiți cu mine, nu lucrează cu mine în fiecare zi pentru a înțelege felul meu de a fi. Ca să nu mai vorbesc despre  2.000 de oameni, unii ar putea să mă vadă, de exemplu, la un moment dat într-o întâlnire și s-ar putea să creadă că am o zi proastă sau că sunt foarte obosită. Deci da, cred că este treaba mea ca limitările mele personale să nu-i afecteze pe oamenii cu care lucrez. Nu mă descurc întotdeauna, dar sunt foarte preocupată de acest aspect și cred că de la an la an devin din ce în ce mai bună la asta.

Sunt oameni cu care am lucrat în urmă cu zece ani și îmi spun că acum sunt diferită. Pentru că sunt foarte pretențioasă cu mine însămi, am tendința de a transmite acest sentiment oamenilor din jurul meu, ceea ce este foarte greșit. Așa că am lucrat mult cu mine și pentru că simt responsabilitatea afacerii, dar nu doar a afacerii, ci a echipei pe care o conduc. Pentru că sunt responsabilă ca ei să fie bine ca părinți, ca parteneri. Consider că acest lucru afectează și societatea. 2.000 de oameni, dacă se duc acasă și își afectează familiile cu o stare de spirit negativă… Prin urmare, simt o responsabilitate uriașă. Consider că este o onoare și nu iau această situație ca un dat.

Care a fost cel mai frumos moment din carierã?

Aceasta este o întrebare grea. Pentru că sunt atât de multe. O să menționez una dintre cele mai recente: în urmă cu câteva săptămâni am fost prima organizație, prima bancă care a putut să interogheze, să obțină informații de la D.E.P.A.B.D. (Evidența Populației), și nu pot exprima în cuvinte ce lucru grozav este acesta. Acest lucru deschide orizonturi largi pentru fintech-uri, pentru instituții financiare și bănci. Pentru oricine are interes legitim de a verifica baze de date, de a face viața clientului mai ușoară și de a proteja mai mult clienții de impostori. Acest proiect mă face să fiu plină de speranță în ce privește potențialul în colaborarea cu statul, că devenim o națiune mai digitalizată, iar acest lucru este foarte important. Și ca să ajungem aici am avut ani de discuții cu autoritățile, cu legiuitorii, cu autoritatea de protecție. Și am fost aleși să fim în programul pilot trei bănci, pentru că avem acest profil de bancă inovatoare, foarte bună din punct de vedere tehnologic. Așa cum v-am spus, suntem profesioniști în domeniul banktech, nu suntem profesioniști doar din domeniul bancar. Și a fost o bucurie atât de mare, nu pentru că am fost primii sau pentru că suntem competitivi cu alte bănci, ci pentru încrederea echipei. În ING nu ne uităm la alții, ne uităm la propriul nostru drum. Sunt mândră în special pentru cei doi colegi care conduc acest proiect: Ionuț Stoica (Nic) și Mădălina Marinescu. Sunt modești, foarte deștepți, foarte muncitori. Îmi place mult să lucrez cu ei (Nic are 45 de ani, Mădălina are 41 de ani, el este tată, ea este mamă), dar si am fost foarte fericită să văd oameni muncitori și dedicați în lumina reflectoarelor. Așa că sunt atât de mândră că scriu istorie și că sunt primii pe această piață. Acesta a fost cel mai fericit moment al meu din ultimele 12 luni din punct de vedere profesional, pentru că am investit și în echipă. Este bine că am atins un obiectiv de business, dar nu a contat niciodată cel mai mult să fim primii, a fost vorba de „să facem și să facem bine”.

Un sfat pentru pe cineva la începutul carierei în domeniul bancar?

Pot generaliza mai mult. Și asta le spun celor din echipă: am făcut carieră punând întrebări stupide. Așa că nu-ți fie teamă să arăți că nu știi când nu știi. Eu sunt persoana căreia, nici acum, nu-i este rușine să fie într-o întâlnire plină de oameni cu senioritate și să întrebe „ce înseamnă asta?” Când eram mai tânără, eu eram cea care ridica degetele și spunea „pot să întreb ceva?”, pentru că îmi doream foarte mult să știu, să conectez punctele. Dacă aș veni ignorantă și aș pleca la fel, n-aș primi nimic.

Și de ce spun asta? Pentru că unii oameni nu reușesc niciodată să-și depășească ego-ul și este un exercițiu constant să-ți lași ego-ul puțin deoparte, să arăță vulnerabilitate și să înțelegi că nu ai murit punând întrebarea care ar putea fi inteligentă sau uneori stupidă.

Devii mai puternic arătându-ți vulnerabilitatea. Și nu o spun într-un mod Brené Brown (profesor, autor și gazdă de podcast american, cunoscută pentru munca ei despre rușine, vulnerabilitate și leadership – n.red.), privesc serios această abordare și o exersez. Cred că nu sunt specialistul tipic în domeniul financiar, și nici nu mi-am propus asta. La începutul carierei mele am petrecut mult timp încercând să fiu la fel ca și ceilalți din domeniu, iar acest lucru m-a epuizat, și la un moment dat am renunțat și mi-am îmbrățișat autenticitatea. M-am gândit că dacă merge așa e bine, dacă nu, poate ar trebui să schimb industria. Și ghiciți ce? Nu a trebuit să schimb industria. În plus, atunci când ești tu însuți, ai o energie uimitoare pentru a te implica în lucruri, pentru că nu îți cheltui energia încercând să te gândești la modul în care te prezinți. Ești doar tu și îți folosești puterea pentru subiect și nu pentru imagine.

Cum vedeti 2024?

Eu cred că sistemul bancar este foarte solid, matur. După crizele din anii precedenți, toate economiile și sistemul bancar sunt mult mai solide, mult mai sănătoase. Nu știu ce se întâmplă pe alte continente care ar putea fi mai puțin reglementate, dar cel puțin în Europa suntem foarte reglementați. Reglementată într-un mod sănătos, apropo, nu consider că reglementarea este un lucru rău. Nu mi-e frică de sistem.

Ce planuri aveti pentru ING si echipã?

Intenționăm să lucrăm atât „deasupra nivelului apei”, pentru a livra câteva lucruri noi pentru clienți, construind ca într-un joc lego, pe conceptul ING Together. Home’Bank pentru toată lumea, aplicația care face conexiuni între categoriile de clienți, cu prietenii lor, conexiuni între familii. Mici comunități și subcomunități. Și, în paralel, lucrăm „sub nivelul apei” pentru a ne asigura că avem întotdeauna cele mai noi tehnologii, pentru a lucra la optimizări și tehnologii care ne vor face mândri și ne vor face cel mai bun model de operare pe care îl poate avea o bancă, într-un orizont de 2-3 ani.   

Pași în cariera de bancher

Născută în New York și crescută în Grecia, Eleni Skoura a obținut o diplomă în Business Administration, Marketing Management (1999) în cadrul The American College din Grecia, completându-și apoi studiile cu Visa Business School – Bank Card Business School (2006), IESE Business School – Advanced Leadership Program (Barcelona, Spania, 2017). În perioada 2021-2022 a urmat cursurile Harvard Business School – Advanced Management Program AMP201, în Business Administration și Management. Din cariera sa, dezvoltată în domeniul bancar, doar primii trei i-a petrecut în Grecia, iar din 2005 profesează în România.

2001 – 2003
(Atena, Grecia) – Sales Supervisor, General Cards S.A./ Societe General

2005 – 2008
Cards Manager, Piraeus Bank Romania

2008 – 2010
Cards Director, Piraeus Bank Romania

2010 – 2012
Retail Director, Piraeus Bank Romania

2012 – 2013
Cards & Marketing Director, Garanti Bank

2013 – 2016
Retail Business Director, Piraeus Bank Romania

2016 – 2018
Board Member / Supervisory Board, Erste Asset Management România

2016 – 2018
Executive Director, Private Individuals Products & Segments Division, BCR

2018 – 2021
Board Member / Supervisory Board, OMNIASIG Vienna Insurance Group

2018 – 2021
Executive Director, Retail Products & Segments Strategy Division, BCR

2021 – prezent
Executive Board Member și Head of Retail Banking, ING Romania

˜

„Toatã lumea spune  cã activitatea bancarã este plictisitoare. Nu! Este cu adevãrat foarte interesantã.”