Un an de revoluție în capitalism

Actul în cauză, „Statement on the Purpose of a Corporation”, este semnat de o bună parte a membrilor Business Roundtable (BRT), clubul directorilor excutivi ai unora dintre cele mai mari corporații americane, și afirmă că firmele nu ar trebui să servească doar acționarilor, ci și să aducă valoare clienților, să investească în angajați, să-și trateze corect furnizorii și să sprijine comunitățile locale din care fac parte. BRT, reprezentată de personaje epice ale lumii de business precum Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, și Jamie Dimon, președintele JPMorgan, vrea astfel să transforme după zeci de ani de existență capitalismul acționarilor în „stakeholder capitalism”.  

Cine citește Wall Street Journal, principalul ziar de business din America, află că „a fost un an bun pentru capitalismul stakeholderilor”, că executivii din BRT s-au ridicat la nivelul angajamentelor asumate, dar și că noul tip de capitalism „este doar pentru văzul lumii” deoarece dacă executivii chiar ar fi intenționat să schimbe scopul companiilor lor, ar fi trebuit cel puțin să se consulte cu boardurile lor. WSJ a avut inițial o poziție „antirevoluționară”. Financial Times, farul lumii de business din Europa, dă un răspuns mai nuanțat.  

În WSJ, Joshua Bolten, președinte și CEO al BRT, scrie că firmele și-au respectat angajamentele. Chiar și înainte ca pandemia de COVID-19 să lovească, multe companii din organizație făceau investiții substanțiale în formarea profesională a lucrătorilor, în salarii și beneficii mai bune și pentru sprijinirea comunităților cu probleme. Ei au solicitat creșterea salariului minim federal și concediu medical plătit pentru îngrijirea membrilor familiei, continuă Bolten. Răspunzând pandemiei, companiile au oferit bonusuri și majorări de salarii lucrătorilor din prima linie. Câteva și-au adaptat operațiunile pentru a acoperi penuriile de echipamente din sistemul medical. Multe își susțin cu generozitate comunitățile. În timpul pandemiei, companiile au prioritizat sănătatea și siguranța angajaților și clienților. Companiile de energie au promis că nu vor tăia curentul clienților care nu pot plăti.

Unele sunt în fruntea eforturilor de a dezvolta un vaccin. Executivii au făcut presiuni asupra factorilor de decizie pentru ca aceștia să ajute persoanele și întreprinderile mici afectate de criză. În ultimele săptămâni, ei și-au asumat noi angajamente pentru promovarea egalității rasiale și a diversității în propriile companii, mai spune Bolten. De cealaltă parte, Lucian Bebchuk și Roberto Tallarita, directorul și, respectiv, directorul asociat al Programului Harvard Law School de guvernanță corporativă, au publicat un articol în care fac un rezumat al studiului lor „Promisiunea iluzorie a guvernanței stakeholderilor” ce va fi publicat în toamnă. 

Declarația prin care peste 180 de CEO ai unor companii majore s-au angajat acum un an „să ofere valoare tuturor actorilor” a fost considerată pe larg ca semnalând o schimbare viitoare în modul în care vor opera companiile, scriu cei doi autori. „Articolul semnat de noi prezintă dovezi că declarația a fost în mare parte o manevră de PR” continuă ei.
Pe baza întrebărilor trimise companiilor ai căror executivi au semnat declarația din august 2019, Bebchuk și Tallarita au găsit că deciziile de punere în aplicare a angajamentelor au fost luate în general de către executivi fără aprobare din partea consiliilor de administrație. Deoarece deciziile corporative cu importanță semnificativă sunt supuse în general aprobării consiliului de administrație, acest lucru reflectă percepțiile executivilor că angajamentele lor nu ar duce la schimbări semnificative în tratamentul părților interesate – stakeholderii.

Concluzii similare rezultă din analizarea tuturor ghidurilor de guvernanță corporativă aprobate de consiliile companiilor care sprijină declarația. Cei doi cercetători au constatat că noile linii directoare, multe actualizate după emiterea declarației, arată în cea mai mare parte că acționarii au clar prioritate. „Analiza indică faptul că liderii corporativi au stimulente puternice să aducă beneficii stakeholderilor doar în măsura în care acest lucru nu ar afecta valoarea acțiunilor. Această concluzie va fi foarte dezamăgitoare pentru unii și binevenită pentru alții. Dar trebuie să fie clar pe ce se concentrează liderii din companii și ce intenționează ei să ofere. Josh Bolten, directorul executiv al BRT, a respins ca fiind „lipsite de profunzime” astfel de critici. „Majoritatea executivilor care au semnat acea declarație consideră că acesta este modul în care trebuie să își conducă acum compania, deci de ce ar trebui să obțină aprobarea consiliului de administrație?” a spus Bolten. Chiar dacă mulți executivi au considerat-o ca fiind o afirmare a priorităților lor deja existente, declarația a fost încă un angajament „aspirațional” de a face mai mult, a spus el. „Dacă aruncați o privire asupra a ceea ce au făcut marile corporații din America în timpul pandemiei, rezultatele sunt puternice.”

Financial Times are o poveste mai aromată despre primul an de viață al capitalismului stakeholderilor. În SUA, când lumea a fost obligată să stea în casă, în martie, gunoiul a încetat să se mai acumuleze lângă magazine, școli și stadioane, ceea ce a făcut să dispară 40 milioane de dolari din veniturile societății de administrare a deșeurilor (Waste Management) în doar două săptămâni. Jim Fish, directorul executiv al companiei, a răspuns nu prin reducerea costurilor, ci prin garanții către personal că vor primi salariul întreg pe durata pandemiei și oferind întreprinderilor mici servicii gratuite timp de o lună după ce acestea s-au redeschis.„Acționarii erau oarecum ceva secundar sau chiar mai departe în mintea mea”, își amintește el. „Știam eu în adâncul minții mele că va fi un cost pentru acționari? Bineînțeles că știam, dar mă gândeam mai mult la ce vor face familiile oamenilor pe care i-aș fi putut concedia.” Afacerea de colectare și procesare a deșeurilor nu este ceva care să trezească simpatie, iar acționarii sunt obișnuiți să fie prima prioritate a conducerii, așa cum a fost în ultima jumătate de secol. Însă acțiunile lui Fish au reflectat o schimbare de dispoziție în America corporativă de la criza financiară globală, reflectată cel mai bine în declarația executivilor din BRT de anul trecut. Acum, criza COVID-19 pune presiuni fără precedent asupra corporațiilor și o serie de investitori, academicieni și activiști susțin că este nevoie de schimbări mai precise pentru ca noul capitalism să se ridice la nivelul promisiunilor făcute de creatorii săi.
Membrii Business Roundtable s-au confruntat cu acuzații de ipocrizie în timpul pandemiei, cu, spre exemplu, angajații acuzând McDonald de acordarea unui concediu medical plătit insuficient și Walmart că nu a ascultat problemele privind siguranța la locul de muncă sau criticând Amazon pentru retragerea bonusului de risc oferit inițial. Just Capital, care urmărește impactul companiilor asupra societății, a constatat că BRT a livrat rezultate mixte. Companiile ai căror directorii generali au semnat celebra declarație s-au comportat mai bine decât alții în a  oferi totul, de la concedii medicale plătite la asistență financiară în timpul crizei.
Totuși, studiul Just Capital a constatat că americanii consideră că firmele mari nu respectă în totalitate responsabilitățile pe care le au față de angajați, clienți, comunitate și mediu. BRT se confrunta cu critici gălăgioși și înainte ca pandemia să lovească. Într-o tabără au fost adepții radicali ai economistului Milton Friedman, înaltul preot al capitalismului acționarilor, care  insistau că companiile ar trebui să se concentreze pe a face bani și că acest principiu nu trebuie schimbat. În cealaltă tabără au stat susținătorii investițiilor pe teme de mediu, societate și guvernanță, care erau îngrijorați că membrii BRT proiectau doar o imagine bună de luat ochii lumii în loc să-și schimbe modul sălbatic de a gândi. Oricum, acționarii păreau să nu creadă că vor fi așezați pe locul în spate, spune Shiva Rajgopal, profesor de Columbia Business School. „Când acești tipi au semnat declarația BRT, prețurile acțiunilor acestor firme nu s-au mișcat… Nu a fost niciun tremur”, a remarcat el. Acest scepticism a fost justificat, consideră el, prin modul în care stakeholderii au fost tratați în trecut de către companii.

Într-un studiu realizat alături de Aneesh Raghunandan de la London School of Economics, Rajgopal a descoperit că membrii BRT au fost indicați pentru mult mai multe abateri privind mediul și condițiile de muncă decât executivii altor companii. Un apărător al BRT a menționat, totuși, că majoritatea celorlalte corporații erau mult mai mici decât membrii organizației sale. Apple are totuși o capitalizare cât PIB-ul unei țări. Anne Simpson, care conduce activitatea de guvernanță la Calpers, cel mai mare fond de pensii din America, împărtășește o altă critică a lui Rajgopal: aceea că companiile americane au încurajat un regim al drepturilor acționarilor „fără dinți”, ceea ce a făcut greu ca
board-urile să poată fi trase la răspundere pentru angajamentele asumate față de stakeholderi. Spre exemplu, Darren Woods, directorul general al ExxonMobil, a semnat declarația BRT pentru ca apoi grupul său să ceară jandarmului piețelor financiare americane, Securities and Exchange Commission, să îl protejeze de votul acționarilor privind emisiile de gaze cu efect de seră.
Directorii și executivii americani sunt încă în urma colegilor internaționali în ceea ce privește convingerea că capitalismul se schimbă fundamental, potrivit unui sondaj realizat de Diligent la care au participat 400 de lideri de afaceri. Există însă un consens din ce în ce mai mare că este nevoie de mai multă muncă pentru a integra capitalismul stakeholderilor în luarea deciziilor consiliilor de administrație – și pentru a măsura impactul acestuia. Un grup de la școala de afaceri Saïd din Oxford susținut de investitori a publicat un cadru pentru a încuraja consiliile să își transforme discuțiile despre scop în acțiune. „Scopul trebuie să fie mai mult decât un slogan de marketing”, au spus autorii.
Presiunile investitorilor au făcut mai mult decât BRT pentru a concentra consiliile de administrație pe un scop mai larg, a declarat Rebecca Henderson de la Harvard Business School, autoarea cărții „Regândirea capitalismului”. Ea argumentează însă că declarația BRT are importanță. „Se pare că mulți lideri de afaceri chiar credeau că misiunea lor era doar maximizarea valorii pentru acționari”, a spus ea. „Este un dezastru, așa că un lucru simplu precum schimbarea limbajului este un lucru bun.” În ceea ce-l privește pe domnul Fish de la societatea de gestionare a deșeurilor, o atenție mai mare dată stakeholderilor poate totuși aduce în timp beneficii acționarilor. De când compania a luat măsuri pentru a ajuta întreprinderile mici cu probleme, a povestit el, loialitatea clienților a crescut și ponderea celor care-și anulează contractele a scăzut la valori minime record.