Un an de la lockdown. Ce urmează? Episodul III

De la un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 în România, mediul privat a reușit să se adapteze noilor condiții de lucru mai repede decât ne-am fi așteptat, iar lecțiile învățate în toată această perioadă vor reprezenta un pilon de sprijin pentru cum își vor desfășura activitatea în viitor. Flexibilitatea a devenit cuvântul cheie al ultimului an, iar atitudinea față de schimbare va conta în modul în care se va face business de acum înainte. Anul 2021 este încă dominat de incertitudine, dar cum vor arăta societatea și economia în era post-pandemie? Continuăm discuția începută în numerele anterioare cu răspunsurile a patru oameni din businessul românesc.

Pandemia a arătat nu doar că mediul de afaceri românesc este mai rezistent decât se considera, dar și că se poate adapta mai repede decât s-ar fi așteptat cineva. Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociații Î Deloitte Legal și Monica Țariuc, Senior Manager, Global Employer Services, Deloitte România, sunt de părere că societatea post-pandemie are potențialul să fie una mai bună, dar e nevoie de tenacitate pentru a transforma aceste lucruri în realitate. „Nu trebuie să revenim la «normal» și nu trebuie să țintim spre un «normal nou», ci spre un «normal mai bun». Este decizia fiecăruia ce rol își asumă în schimbare, de la formator la spectator sau chiar adversar. Însă cu siguranță decizia va influența parcursul propriu (și nu numai) în următorii ani, fie că vorbim despre angajați sau angajatori”, spun Florentina Munteanu și Monica Țariuc. Chiar dacă în societatea prepandemică flexibilitatea în viața profesională era dorită de toată lumea, exista totuși o reticență cu privire la acest lucru. „Cel mai bun exemplu este telemunca (nu doar munca de la domiciliu, ci munca de oriunde). Deși posibilă din punct de vedere juridic și încurajată de mulți angajatori anterior pandemiei, aceasta era rareori implementată în practică, angajații obișnuind să presteze activitatea de la locuri de muncă organizate de angajatori. Astăzi, mulți dintre aceiași angajați revin doar ocazional în spațiul de birouri pus la dispoziție de angajatori și aleg să lucreze din locații din ce în ce mai variate sau mai exotice”, adaugă Florentina Munteanu și Monica Țariuc.

Conform datelor de la Eurofound (Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață), procentul angajaților români care au lucrat de acasă anul trecut a ajuns la 24% din numărul total al salariaților din economia locală. Mihnea Șerbănescu, Managing Partner la Cushman & Wakefield Echinox, este de părere că nu se vor mai întoarce la birou același număr de angajați ca înainte de pandemie. Această schimbare în piața muncii se va reflecta și în sectorul de imobiliare, având în vedere că gradul real de ocupare a birourilor în prezent se află la 50% față de nivelul din era prepandemică. Astfel, birourile ar putea trece printr-o reconversie, fie să treacă printr-un proces de renovare și să aibă funcția lor inițială, fie vor fi transformate în clădiri rezidențiale, acolo unde este posibil acest lucru. „În primul rând, există scenariul evident în care acel spațiu va fi absorbit treptat pentru funcția lui inițială și anume de birou. Gradul de neocupare va scădea, acum suntem la 12,5%, vorbim de gradul de neocupare contractuală, gradul real e de 50% și mai avem mulți metri pătrați scoși la subînchiriere de către companii care intră în cei 88% de metri pătrați ocupați”, spune Mihnea Șerbănescu, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Criza pandemică încă nu s-a terminat, dar ce e diferit față de momentul martie 2020 este că lumea este mult mai pregătită să facă față evoluției pandemiei. „Cred că acel moment din martie a fost cel mai stresant pentru că la vremea respectivă știam foarte puține, eram la început, după un an, chiar dacă apar noi valuri de îmbolnăviri, suntem mai bine pregătiți”, precizează Mihnea Șerbănescu. Chiar dacă izbucnirea pandemiei a fost un șoc pentru economia locală, compania de consultanță a reușit să se replieze într-un termen scurt, iar începând cu luna aprilie 2020, angajații au început să meargă iar la birou. „În businessul nostru este foarte important să mergi să vizitezi clădiri, să mergi la întâlniri, să prezinți proiecte. Noi suntem cam 45 de angajați în biroul din București, mai sunt colegi care administrează clădiri în țară și în total suntem circa 70 de oameni.” Din punctul său de vedere, cel mai dificil lucru, atât anul trecut, cât și în prezent, este să prezici viitorul detaliat pe termen scurt. „Mă așteptam ca pandemia să dureze mai puțin, probabil revenirea ar fi fost mult mai puternică, durând mai mult de un an, anumite obiceiuri devin permanente și asta influențează multe lucruri”, spune Mihnea Șerbănescu.

Ultimul an a fost un roller-coaster pentru multe businessuri, dar adaptabilitatea și rapiditatea cu care au răspuns companiile la noile provocări au reprezentat pilonii de sprijin pentru a trece prin această criză. Viorel Leca, director general al companiei de transport și logistică Gebruder Weiss – a fost un an dificil din perspectiva omului care trebuie să ia decizii. „Anul 2020 a fost un an deosebit, din perspectiva omului care trebuie să ia decizii este destul de dificil să lucrezi într-un mediu care nu îți oferă o vizibilitate, nici măcar pe termen mediu. În martie, ne gândeam ce măsuri să luăm ca să evităm efectul negativ a ceea ce însemna pandemie sau ceea ce însemna impact asupra economiei, care era greu de estimat. A fost o reacție de instinct, nu neapărat bazată pe niște calcule. Anul a fost interesant, pe de o parte, în prima jumătate, am început să avem o imagine, am luat măsuri de protecție legate de spiritul de conservare”, spune Viorel Leca. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut, consumul pe anumite categorii de bunuri, precum cele alimentare și produsele de bricolaj, a crescut considerabil, iar compania s-a confruntat cu un volum mare de mărfuri, fiind nevoită să aloce brusc resurse pentru a putea face față.

„Am lucrat pe scenarii, dar pe zona micro, adică ce se întâmplă dacă avem focar de COVID într-o anumită locație, cum relocăm activitatea, nu discutăm despre scenarii la nivel macro, ce se întâmplă dacă pierdem clienți sau dacă scade cifra de afaceri”, precizează directorul general al Gebruder Weiss. Unul dintre avantajele companiei în pandemie a fost portofoliul diversificat. Pe lângă acest aspect, serviciul Home Delivery, lansat de Gebruder Weiss in România în 2018, a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor pe această divizie. Home Delivery este un serviciu de livrări la domiciliu care se concentrează în special pe comenzile de marfă tip cargo și a înregistrat anul trecut o creștere a cifrei de afaceri de 85% față de anul anterior. Totodată, numărul de expedieri a fost cu 123% mai mare, adică peste 130.000 de transporturi raportate anul trecut. Compania a înregistrat o cifră de afaceri în 2019 de circa 319 milioane lei și un profit net de 7,9 milioane lei, conform datelor Ministerului de Finanțe. Pentru 2020, veniturile companiei au fost estimate la o creștere de 5%.