Un an cu un „vibe” bun

„Va fi un an extraordinar”, „cel mai bun an al României de până acum”, „vom intra în Schengen”, „vom vedea mai mulți kilometri de autostradă”, „va scădea inflația”, „da, educația e la pământ”, „nici sistemul medical nu stă bine deloc” – sunt doar câteva dintre ideile dezbătute în cadrul cât se poate de informal de prietenii de familie, un amestec eclectic de antreprenori, corporatiști, medici, angajați în mediul privat (ne lipsește doar perspectiva angajatului la stat). Adaug și că veniturile sunt variate, pentru completarea „profilului”. Discuțiile dintre și cu ei sunt o sursă de inspirație pentru mine. Dincolo de problemele personale se cristalizează o așteptare plină de încredere și speranță în mai bine legată de acest an.

Perspectiva informală, pulsul oamenilor dintr-o bulă, e completată însă de opiniile reprezentanților mediului de afaceri care au răspuns solicitărilor noastre de a face un scurt bilanț pentru 2023 și a prezenta așteptările lor pentru 2024, deopotrivă pentru companiile pe care le reprezintă dar și pentru piață în general. Suma acestor păreri dă cu plus, deopotrivă la bilanț dar și legate de viitor. În anul ce a început „ar putea scădea dobânda cheie a BNR, inflația s-ar putea reduce, volumele de credite și depozite ar urma să crească, sursele de venituri să se diversifice”, „vom continua să performăm mai bine decât restul Europei și să recuperăm din decalajele de dezvoltare”, „în următorii ani, sistemul medical se va adapta la pacientul viitorului, caracterizat printr-o vârstă înaintată, informare crescută și mobilitate sporită”, „investiții în restaurante noi, cu concepte interesante, demarate de antreprenori experimentați alături de persoane pasionate de gătit și cu talent”, „piața spațiilor industriale va continua să crească foarte puternic”. Acestea sunt doar câteva dintre așteptările liderilor din diverse industrii. Paharul nu este nici pe departe plin, dar contează din ce unghi îl privim și, în egală măsură, cu ce îl comparăm. „Au și ei problemele lor”, spunea în cadrul unui eveniment Meet the CEO Tatian Diaconu, pe atunci șeful Immochan România, devenit ulterior Ceetrus, despre francezi. Trăise și lucrase ani buni din cariera sa pe piața franceză și are perspectiva românului expat. Da, în alte țări se câștigă mai mulți bani, altele au sisteme medicale și de învățământ mai performante. Sunt plusuri peste tot, dar adeseori pierdem din vedere minusurile. Poate eforturile, poate clima, poate siguranța, poate cultura sau cine mai știe ce. Cred că trebuie să comparăm România de azi cu cea de ieri, cu cea de acum 10 sau 20 de ani. Toate cifrele arată o poză economică mai bună, chiar dacă acest lucru nu este resimțit în rândul marii mase de oameni. Și atenție! Aici joacă un rol important percepția, perspectiva personală. Ceea ce mă duce inclusiv cu gândul la un studiu care a făcut foarte mare vâlvă la sfârșitul anului trecut și care m-a făcut și pe mine să sar din papuci. Anume: unu din doi români crede că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, conform unui sondaj INSCOP realizat pentru News.ro. Și mai rău de atât, procentul care au această părere este de 48,1%, în creștere față 2013 (45,5%). După ce m-am înflăcărat puternic și aș fi putut înșira pagini cu contra argumente bune de servit celor care cred așa ceva, am ajuns la o concluzie. Asta o poate spune doar cine nu a trăit în acea perioadă și nu își aduce aminte de frică, umilințe, frig, foame, nedreptăți. Pe-atunci eram cu toții o masă cenușie și amorfă. Poate de asta unora le este dor, să fie și alții la fel de rău ca și ei. Pe principiul caprei vecinului.

Tinerii care nu au trăit în comunism și au o părere idealizată despre ei înseamnă că nu au citit suficient. (Nu îi blamez nicidecum, mă consider o persoană bine informată și ușor informabilă și una dintre cele mai recente experiențe șocante este că te poți intoxica cu… banane! Altfel spus, consumul excesiv de banane poate dăuna GRAV sănătății. Nu, nu este o glumă.)

Simplul fapt că în prezent personaje ca Șoșoacă pot emite elucubrații sinistre și belicoase în liberă voie este dovada supremă de libertate de exprimare – un drept fundamental, ceea mă face să mă înclin în fața României prezente. E adevărat, urmează un an superelectoral, după cum spune unul dintre executivii de top în cadrul materialului de copertă, ceea ce înseamnă alegeri în România și în alte țări care pot influența geopolitica la nivel mondial. De fapt, acesta este subiectul care ridică cele mai mari semne de întrebare legate de evoluția economică a țării în ansamblul ei – mai cu seamă alegerile pe plan local. Și în registrul mai informal, personal, adeseori se iscă întrebarea „Da’ eu cu cine votez?”, ceea ce îmi amintește de cetățeanul turmentat din piesa „O scrisoare pierdută”. 2024 promite să fie interesant, parcă aud pe cineva la cazino: „Să jucăm”.

Să aveți un an minunat, plin de reușite!