Uluitoarea scumpire a energiei electrice: de la o medie de 39 de euro pe MWh în 2020, energia în România a ajuns la 709 euro/MWh, maxim istoric și european. Spaniolii au curent de 4 ori mai ieftin. Statul român nu are nicio soluție

♦ La finalul săptămânii trecute, prețul spot la care se tranzaționa energia în România a ajuns la un nivel imposibil de imaginat, 709 euro/MWh. Acesta reprezintă un record istoric, care cel mai probabil va fi depășit în curând, prețul fiind de asemenea cel mai mare înregistrat în Europa pentru ziua de vineri, 26 august. Recordul vine în contextul în care România este unul dintre cele mai bogate state europene din punctul de vedere al resurselor energetice, dar este complet lipsită de o politică orientată spre țintirea scumpirii galopante a energiei.

Doar Ungaria și Croația mai aveau la finalul săptămânii trecute un preț spot al energiei de 709 euro/MWh, dar spre comparație cu România aceste două state sunt complet lipsite de resurse interne. Nivelul de preț de 709 euro pe MWh nu are termen de comparație cu media de 39 de euro pe MWh din 2020 sau cu cea de 111 euro/MWh din 2021, ambele părând acum un vis frumos.

Partea cea mai rea este că cel mai probabil acest record istoric va fi doborât în curând. În timp ce România, cu toate resursele ei, defilează cu cel mai mare preț la energie din Europa, Spania avea un preț, la finalul săptămânii trecute, de 175 de euro/MWh. Ceea ce se vede acum în Spania este efectul presiunii pe care guvernul de la Madrid a făcut-o în sensul decuplării pieței iberice de restul continentului, astfel încât timp de un an prețul energiei să scadă. Acest lucru a fost posibil după negocieri de un an de zile pe care spaniolii și portughezii le-au purtat cu liderii UE insistând pe câțiva diferențiatori. Ambele state au o pondere foarte mare a energiei verzi, sistemele sunt slab interconectate cu restul blocului, iar dependența de gazul rusesc nu este pronunțată, Algeria fiind principala sursă de alimentare cu gaze. Ce au obținut concret spaniolii a fost introducerea unui plafon de 50 de euro/MWh pentru gazul pe care țara îl folosește în producerea de energie electrică. Negocierile au început de la un preț de 30 de euro/MWh. Practic, dacă înainte de introducerea acestui plafon, energia spaniolă se ducea spre cel mai înalt semnal de preț stabilit de centralele pe gaze (piața urmărește cel mai mare preț), acum acel semnal a scăzut, ducând toată piața în jos. Dar ce este cu adevărat interesant în ceea ce a reușit Spania să facă este că a pus un plafon pe un gaz pe care nici măcar nu îl produce.

În acest timp, România, țară care își asigură în proporție de 70% necesarul de gaze, a plafonat prețul final al gazului pentru consumatorii casnici, în timp ce gazul folosit pentru energie intră în centrale la prețul pieței. Marii consumatori deja sunt închiși, ultimii pe listă fiind Azomureș și Alum, asta în contextul în care România este la nivel european una dintre cele mai puțin dependente țări de importurile de gaze.

La nivel european, inclusiv în România, piețele de energie funcționează după modelul prețului marginal pentru electricitate. Ce înseamnă acest lucru? „Piețele interne sunt organizate astfel încât energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcție de cerere. Acest model asigură eficiență, transparență și îi motivează pe producători să tindă spre costuri cât mai mici. Există un consens general că modelul marginal este cel mai bun pentru funcționarea piețelor de electricitate liberalizate. Atunci când există suficientă producție de energie verde pentru a acoperi cererea, atunci prețurile sunt la cel mai scăzut nivel pentru că producătorii scumpi nu trebuie porniți. Când este necesară mai multă energie, atunci intră în funcțiune centralele mai scumpe, ele fiind cele care dar prețul de închidere al pieței“, este explicația de pe site-ul Comisiei Europene.

Modelul funcționează foarte bine în teorie pentru statele care au producții generoase de energie verde. Pentru cele mai multe însă, în acest moment, este un model care ține prețul energiei sus pentru că aliniază piața la cea mai scumpă resursă, gazul.