Poate ultimul avertisment: Agenția de rating Fitch atrage atenția că instabilitatea politică din România întârzie reformele fiscale, în timp ce țara noastră rămâne la un pas de „junk”. „Incertitudinea politică a crescut semnificativ după ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale”

Agenția de rating Fitch arată într-o analiză că incertidudinea politică din România va întârzia reformele fiscale necesare corectării deficitului bugetar.

În decembrie 2024 Fitch a revizuit perspectiva țării noastre la BBB- cu perspectivă negativă, fiind astfel la un pas de retrogradarea în „junk”.

„Evoluțiile din acest an sunt în concordanță cu perspectiva Fitch, exprimată încă din revizuirea ratingului din decembrie 2024, când perspectiva României a fost modificată la negativă, potrivit căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puțin până la alegerile prezidențiale”, arată Fitch.

Vedeți mai jos comunicatul integral:

Incertitudinea politică va rămâne ridicată în România în perioada premergătoare reluării alegerilor prezidențiale din mai. Provocările legate de reducerea deficitului record, stabilizarea datoriei și riscurile privind stabilitatea guvernului de coaliție în contextul polarizării sociale sunt reflectate în perspectiva negativă a ratingului suveran „BBB-” al României. 

Cei trei candidați principali înaintea primului tur de scrutin din 4 mai sunt Crin Antonescu, candidatul oficial al guvernului de coaliție format din trei partide; George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), al doilea cel mai mare partid din parlament; și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care candidează ca independent. Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi în primul tur, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 18 mai. 

Incertitudinea politică a crescut semnificativ după ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, în urma victoriei surprinzătoare a ultranaționalistului Călin Georgescu, din cauza unor presupuse ingerințe străine. Alegerile parlamentare din decembrie au dus la un legislativ mai fragmentat, cu o creștere a partidelor de extremă dreaptă, anti-UE. 

Evoluțiile din acest an sunt în concordanță cu perspectiva Fitch, exprimată încă din revizuirea ratingului din decembrie 2024, când perspectiva României a fost modificată la negativă, potrivit căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puțin până la alegerile prezidențiale. La începutul lunii martie, Curtea Constituțională a respins în unanimitate candidatura lui Georgescu pentru alegerile din mai, ceea ce a condus la unele proteste din partea susținătorilor săi. Georgescu a acceptat decizia și l-a susținut pe George Simion, a cărui candidatură ar putea deveni acum punctul central pentru atragerea sentimentului anti-sistem și a voturilor de protest. 

Politica externă și apărarea sunt responsabilități-cheie ale președintelui, însă acesta nu are un rol formal în politica economică sau în măsurile direct legate de absorbția și alocarea fondurilor UE. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor prezidențiale ar putea avea implicații asupra încrederii investitorilor, sustenabilității guvernului de coaliție și capacității sale politice de a implementa consolidarea fiscală. 

Ciclul electoral prelungit este probabil să întârzie măsuri suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în a doua jumătate a anului 2025, așa cum am remarcat atunci când am confirmat ratingul României la „BBB-”/Negativ pe 21 februarie. Fără măsuri suplimentare, considerăm că există riscuri pentru prognoza noastră privind deficitul din 2025, estimat la 7,5% din PIB, mai ales având în vedere deficitele lunare mari de la începutul anului 2025.

Conform datelor pe bază de cash, deficitul bugetar din ianuarie și februarie 2025 a fost de 30 miliarde de lei (echivalentul a 1,6% din PIB-ul prognozat pentru 2025), similar cu nivelul de 29 miliarde de lei înregistrat anul trecut, ilustrând dilemele de politică economică legate de consolidarea fiscală, având în vedere impactul potențial negativ asupra creșterii economice.

În plus, la fel ca majoritatea țărilor UE, România se va confrunta cu presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare (2024: 2,3% din PIB). 

În pofida riscurilor politice și fiscale, scenariul nostru de bază prevede o redresare modestă, cu o creștere a PIB-ului de 1,4% în 2025 și 2,2% în 2026, contribuind la reducerea deficitului la un nivel încă ridicat, de 6,8% din PIB în 2026.

Totuși, acest lucru nu va împiedica creșterea accentuată a raportului datorie guvernamentală/PIB, care va ajunge la 62% în 2026 (față de 49% în 2023), depășind media prognozată pentru ratingul actual „BBB” de 56%, și urcând până la aproximativ 70% din PIB până în 2028, conform estimărilor noastre de bază.