În fiecare din ultimii cinci ani, circa 5.000 de firme, de la producători de cereale și legume la cei de carne, lactate sau încălțăminte, și-au făcut abonamente pentru apă. Apele Române spun că tendința este de creștere, deoarece nevoia de apă pentru industrie se menține, iar pentru agricultură se dublează până în 2029

♦ Schimbările climatice, dar mai ales seceta din agricultură, duc la un consum tot mai mare de apă, iar circa 5.000 de noi firme își fac abonamente la Administrația Naționale „Apele Române“

Cererea de apă în România crește de la o zi la alta, iar în fiecare din ultimii cinci ani circa 5.000 de firme noi, de la producători de cereale și le­gu­me la cei de carne, lactate sau încălță­minte, și-au făcut abonamente la Apele Române. Reprezentanții instituției spun că tendința de creștere va continua, pentru că nevoia de apă pentru industrie se va menține la un nivel similar până în 2029, în timp ce pentru agricultură se estimează că se va dubla.

În prima parte a lui 2025 s-au încheiat deja 2.500 de contracte noi pentru apă, ma­joritatea fiind pentru firme care intră acum în sistem și care utilizează atât surse de apă de suprafață, cât și subterane. „Din înregistrările la nivelul Admi­nis­trațiilor Bazinale de Apă este evidentă ten­­din­ța cres­cătoare a so­li­citărilor pentru ob­ți­ne­rea autoriza­ții­lor de forare/ exploatare a puțurilor“, a răs­puns Sorin Lucaci, director general al Apelor Române, la soli­citarea ZF.

Schimbările climatice și seceta prelungită din agricultură duc la un consum tot mai mare de apă, iar dacă în 2024 România a consumat 3,1 mili­arde de metri cubi de apă pentru agricul­tură, se estimează că în 2029 consumul va ajunge la 7 miliarde de metri cubi. Astfel, în doar cinci ani consumul de apă în agricultură va fi dublu.

„Principalul utilizator al consumului de apă din resursele de apă este agricultura, în special în zonele unde se practică irigații intensive. Pe global, se înregistrea­ză o creștere constantă a vo­lu­melor de apă captate, reflectând atât evoluția cere­rii, cât și adaptarea la condițiile climatice din ce în ce mai variabile (diferă de la zonă la zonă)“, a mai spus șeful Apelor Române.

După seceta severă din 2020, urmată de alte perioade secetoase în 2022 și 2024, iar acum și în 2025 pentru culturile de porumb și floarea-soarelui, fermierii investesc tot mai mult în sisteme de irigații. În unele zone din țară există infrastructură de irigații, însă sunt și fermieri care nu au acces la ele și folosesc apă din puțuri pentru a-și alimenta sistemele de irigații.

Însă, înainte de a începe orice lucrare ca­re implică apele, operatorul economic tre­buie să obțină un aviz, apoi o autorizație fi­nală și, în final, abonamentul care stabi­lește cantitatea de apă necesară activității. Autorizațiile prevăd și măsuri de protecție a apei, precum obligația de a construi stații de epurare, planuri de prevenire a poluă­rilor accidentale și aplicarea restricțiilor de apă în caz de secetă.

Procedura de autorizare este strictă și de durată, iar fermierii au spus în repetate rânduri că durează mai bine de un an până să facă un puț forat, timp în care culturile li se usucă. De exemplu, numai obținerea unei autorizații de gospodărire a apelor poa­te dura 60 de zile lucrătoare, au spus reprezentanții Apelor Române.

De ce ajung însă termenele să crească pâ­nă la finalizarea contractului? Sorin Lucaci, directorul general al Apelor Româ­ne, a men­ționat că Serviciul de avize și autorizații pentru Gospodărirea Apelor se confruntă cu lipsă de personal, iar angajații existenți sunt suprasolicitați. Astfel, emite­rea actelor durează mai mult, deoarece unii angajați s-au pensionat, alții au plecat din instituție, iar angajările sunt blocate.

Chiar și cu aceste termene, consumul de apă din sursele subterane cu ponderea cea mai mare o are populația, urmată de agri­cultură și apoi de industrie. Pe de altă parte, consumul de apă din sursele de su­prafață cu ponderea cea mai mare o are in­dustria, urmată de populație și agricultură.

În primul semestru din 2025, consumul de apă a fost de 0,6 miliarde de metri cubi pentru populație (17,9%), 1,7 miliarde de metri cubi pentru industrie (52,9%) și 0,9 miliarde de metri cubi pentru agricultură (29,8%), conform înregistrărilor Apelor Române.

Nevoia mai mare de apă pentru agricultură aduce și o premieră. Pentru prima dată în România, conform proiecțiilor Apelor Române, începând chiar cu anul viitor, 2026, agricultura va consuma mai multă apă decât industria. Până acum doi-trei ani, situația era invers și anume industria avea un consum dublu față de agricultură. Cu alte cuvinte, vom folosi mai multă apă să producem cereale și legume decât salam, cașcaval, mașini, haine, încălțăminte sau materiale de construcții.

În 2025, atât agricultura, cât și industria vor consuma câte 3,7 miliarde de metri cubi de apă fiecare. În 2026, consumul de apă în agricultură va crește la 4,3 miliarde de metri cubi, în timp ce industria va rămâne la 3,7 miliarde. În 2027, consumul agricol va depăși 5 miliarde de metri cubi, iar în 2028 se va apropia de 6 miliarde. În 2029, se estimează că agricultura va consuma chiar peste 7 miliarde de metri cubi de apă, în timp ce industria scade ușor la 3,6 miliarde de metri cubi de apă.