Uleiul de floarea soarelui, untul și zahărul, pe masa Concurenței. „Avem suspiciuni că unii producători au profitat de creșterea inflației și s-au înțeles să crească suplimentar prețurile de vânzare“

Consiliul Concurenței a de­clan­șat trei investigații – pe piețele de ulei de floarea soarelui, zahăr și unt – privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor, în contextul în care rata anuală a inflației în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%, dar prețurile celor trei bunuri au crescut în aceeași perioadă cu cel puțin 30% și până la peste 60%, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preț și asta în condițiile în care fiecare dintre cele trei reprezintă un bun de larg consum, regăsit frecvent în coșul de cumpărături.

♦ Rata medie a inflației a fost de circa 15% în luna februarie a acestui an versus februarie 2022 ♦ Totuși, prețurile la ulei, unt și zahăr au crescut cu 30-60% în aceeași perioadă arată INS ♦ La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preț.

Consiliul Concurenței a de­clan­șat trei investigații – pe piețele de ulei de floarea soarelui, zahăr și unt – privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor, în contextul în care rata anuală a inflației în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%, dar prețurile celor trei bunuri au crescut în aceeași perioadă cu cel puțin 30% și până la peste 60%, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preț și asta în condițiile în care fiecare dintre cele trei reprezintă un bun de larg consum, regăsit frecvent în coșul de cumpărături.

„Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creșterea inflației, și s-au în­țeles să crească suplimentar pre­țurile de vânzare pentru unele pro­duse, obținând, astfel, pro­fituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigații­lor, vom constata acest gen de practici, le vom sancțio­na drastic“, a declarat Bog­dan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Afirmațiile sale și totodată investigațiile Concurenței vin într-o perioadă în care inflația este la cote record, iar scumpirile pe bandă rulantă mănâncă din puterea de cumpărare a românilor.

Rata anuală a inflației în luna februarie 2023 a fost de 15,5%. Spre comparație, rata medie a inflației la nivelul tuturor țărilor UE este de 9,9% în februarie 2023, iar în zona euro ea scade la 8,5%. Astfel, deși a­ceasta este o problemă generală în în­treaga Europă, ritmul de creștere al prețurilor diferă foarte mult între Vest și Est. Mai exact, țări bogate, cu salarii de câteva ori mai mari decât în Ro­mânia, anunță creș­teri de prețuri de o cifră. Spre exemplu, micuțul stat Lu­xem­burg, unde sala­riul minim este de a­proape 2.400 de euro pe lună, a avut în fe­bruarie 2023 o rată a in­fla­ție de doar 4,3%. În Spa­nia, Grecia, Franța și Belgia prețu­rile au crescut cu circa 6%.

În ceea ce privește scumpirile celor trei produse analizate de Concurență în Româ­nia, pe datele oficiale de la INS, acestea sunt mult mai alerte. Mai exact, creșterea prețului la zahăr este de aproape cinci ori mai rapidă decât rata inflației.

Investigațiile Consiliului Concurenței au presupus inspecții inopinate la sediile și punctele de lucru ale mai multor firme de pe piața producției și comercializării de ulei de floarea soarelui, precum Bunge Româ­nia (acționariat american), Expur (acționa­riat francez), Prutul (acționariat românesc) și Ardealul (acționariat românesc), dar și de pe piața producției și comercializării de unt, printre companiile vizate fiind Alba­lact, Covalact și Dorna Lactate (parte din grupul francez Lactalis), Friesland Româ­nia (acționariat olandez), Lacto Food și Fa­brica de Lapte Brașov (acționariat grecesc).

Bunge (Floriol), Expur (Bunica) și Prutul (Spornic), cei mai mari producători de ulei de consum din România, spuneau în 2022 pentru ZF că seceta, costurile în creștere și războiul din Ucraina sunt prin­cipalii factori care au stat la baza creșterii prețului.

În ceea ce privește piața fabricării și comercializării de zahăr, aici s-au derulat inspecții la firmele Agrana România (acțio­nariat austriac), companie care are două fabrici pe plan local, din care doar într-una produce zahăr din sfeclă de zahăr, Pfeifer & Langen România (acționariat german), ca­re a deținut anterior fabrica Zahărul Ora­dea și Lucsor Impex (ac­ționariat româ­nesc), care comercializează produse alimentare.

Cum justifică un producător de zahăr creșterea prețului la peste 5 lei/kg?

„Scumpirea în piața zahărului a pornit de la scumpirea gazului, pentru că semințele au nevoie de gaz pentru procesare, prețul inputurilor a crescut pentru fermieri, producția de sfeclă de zahăr a fost mai mică anul trecut și costul cu salariile a crescut în industria alimentară. În plus, din Ucraina vin cantități mari de zahăr brut din sfeclă de zahăr, cu 720-750 euro/tonă, 70 euro transport și 100 de euro este ambalatul, iar ca producător ajungi la un profit de maximum 10% la raft, nu avem marje foarte mari. Creșterea este normală, iar prețul zahărului nu a crescut doar în România, ci peste tot în Europa“, a spus Mihaela Neagu, director general al Best Achiziții, compania care operează fabrica de zahăr Bod din județul Brașov. Ea a cumpărat recent alături de un partener fabrica de zahăr de la Luduș (jud. Mureș), deținută de grupul francez Tereos.

Totuși, datele arată că inflația e mai mare în România ca în alte țări. Mai mult, tot mai multe voci – inclusiv executivi ai grupului Societe Generale (proprietarii BRD) au declarat pentru cotidianul Financial Times că multe prețuri sunt majorate și artificial.