Ucraina: revoluția continuă, dar cu alte mijloace

Drept condiții spre a putea primi creditul, Gheorghiev a enumerat “flexibilizarea cursului de schimb” și reforma sectorului energetic, în condițiile în care premierul interimar Arseni Iațeniuk a promis deja că va liberaliza tarifele la energie, renunțând la sistemul de subvenții existent în prezent. Un oficial al companiei de stat Naftogaz a precizat deja că de la 1 mai, tarifele la gaze pentru consumatorii casnici vor crește cu 50% (chestiunea tarifelor la gaze a dus în trecut la ruperea a două acorduri precedente cu FMI, fiindcă guvernele au refuzat de fiecare dată să majoreze tarifele pentru populație). FMI cere, de asemenea, reducerea deficitului bugetar, prin tăierea cheltuielilor și majorarea impozitelor. Ministrul de finanțe a estimat deja că economia țării va scădea cu 3% în acest an.

În plan diplomatic și militar, mai mult spre a preveni multiplicarea cazului Crimeea la alte zone decât spre a susține Ucraina să recâștige Crimeea, NATO a promis că va crește prezența militară în Europa de Est, iar liderul american Barack Obama a declarat după summitul UE-SUA de la Bruxelles că Statele Unite și Europa sunt unite în criza ucraineană, în timp ce Rusia este singură, fiindcă și-a făcut calculul greșit că va reuși să dezbine SUA și UE, în timp ce de fapt le-a apropiat.

Testul concret al apropierii ar fi disponibilitatea europenilor de a-și “diversifica sursele de energie”, cum a spus Obama (în traducere, să renunțe la rezistența față de exploatarea gazelor de șist și a energiei nucleare spre a-și diminua dependența de gazul rusesc), dar și de a colabora în privința înăspririi reale a sancțiunilor economice contra Moscovei – un alt capitol la care europenii s-au arătat până acum destul de reticenți.